Un studiu arată cum te păcălește TikTok să crezi falsuri repetate

Creierul poate accepta o informație falsă drept adevăr doar pentru că o vede și o aude suficient de des, mai ales când provine de la cineva care vorbește relaxat, fără grijă față de adevăr. Un studiu publicat în revista „Current Psychology” a testat prin trei experimente o realitate inconfortabilă pentru oricine utilizează rețelele sociale: afirmațiile false pot părea mai credibile dacă nu sunt spuse de un mincinos pe care îl suspectați deja, ci de o persoană nepăsătoare față de adevăr.

Consecința se vede imediat în fluxul de știri. Cu cât o afirmație este repetată mai des, cu atât devine mai familiară, iar familiaritatea este confundată inconștient cu adevărul. Acest fenomen poartă numele de „efectul adevărului iluzoriu”. Studiul arată că o avertizare prealabilă despre o sursă nesigură reduce din intensitatea efectului. Dacă aflați abia ulterior că sursa nu era de încredere, informațiile deja repetate continuă să pară credibile.

Aici apare o situație care vă privește direct când navigați prin conținut: nu doar minciuna intenționată circulă, ci și vorbele aruncate la întâmplare, postările fără verificare, clipurile urcate pentru a genera reacții. Psihologul clinician Luminița Tăbăran explică: Minciuna intenționată activează adesea detectarea «semnalelor de fraudă»: ne gândim la motive, la interes, la manipulare. Asta creează o formă de prudență cognitivă («oare încearcă să mă păcălească?»). În schimb, când sursa pare nepăsătoare față de adevăr, nu există întotdeauna un «cadru» clar de manipulare. Informația spusă cu naturalețe tinde să fie ușor acceptată.

Omul care pare cel mai dezordonat cu faptele poate deveni surprinzător de convingător. Iar dacă mesajul vă confirmă ceea ce credeți deja, rezistența scade și mai mult.

Cum sunt amplificate falsurile pe TikTok

Potrivit Adevarul, acest mecanism se reflectă și în cifrele din online. O analiză a Expert Forum a identificat pe TikTok 23.599 de videoclipuri politice virale în perioada ianuarie-mai 2026, cu peste 101 milioane de vizualizări. Mai mult de jumătate dintre comentarii erau identice, semn al unei amplificări coordonate care exploatează repetiția. Dintre urmăritorii conturilor analizate, 53% proveneau de la profiluri fără activitate, specifice rețelelor artificiale de promovare.

Radu Delicote, expert în strategii de comunicare, a explicat că algoritmul promovează conținutul care stârnește reacție și emoție. Nu are capacitatea cognitivă să distingă dacă mesajul este adevărat, manipulator sau fals, spune el. De aici și senzația că vedeți peste tot același lucru și începeți să-l luați în serios, chiar dacă sursa nu v-ar inspira încredere într-o conversație față în față.

Mai vulnerabili sunt oamenii obosiți cognitiv sau stresați. Luminița Tăbăran a subliniat că, sub presiune, capacitatea de analiză detaliată scade, verificarea devine mai rară, iar mintea se bazează mai mult pe scurtături. Cu alte cuvinte, când sunteți obosită și accesați TikTok sau Instagram, aveți mai puține resurse să separați familiarul de adevărat.

Reacțiile oamenilor merg în aceeași direcție. Un utilizator Reddit povestește că îi este mai ușor să simtă când cineva minte intenționat, dar mult mai greu când persoana pare convinsă de ce spune. „Atunci ajung și eu să o cred”. Alt utilizator a remarcat că mincinosul, într-un fel, respectă puterea adevărului tocmai pentru că încearcă să-l ascundă, pe când omul căruia nu-i pasă dacă spune adevărul poate părea mai autentic și îi face pe ceilalți să lase garda jos.

Semnele pe care să le urmăriți în fluxul de știri

Dacă vedeți aceeași afirmație de multe ori, nu o tratați automat ca fiind confirmată. Repetiția este combustibilul acestui efect.

Contează și momentul în care aflați cine este sursa. Dacă știți dinainte că pagina, contul sau persoana este nesigură, impactul scade. Dacă aflați abia după ce ați consumat de mai multe ori mesajul, impresia de credibilitate poate rămâne asociată informației.

Mai este un semn simplu: reacția emoțională. Când un conținut este făcut să stârnească rapid comentarii și distribuiri, algoritmul îl poate amplifica fără să-i verifice adevărul. Dacă sunteți obosită sau stresată, tocmai atunci este important să amânați verdictul și să nu confundați familiaritatea cu dovada.

Miza acestui studiu nu se limitează la minciuna clasică, ci vizează tipul acela de conținut distribuit fără verificare, cu un aer lejer. În epoca rețelelor sociale, exact acest lucru poate face un fals să pară perfect credibil.

Data viitoare când vedeți aceeași poveste repetată în buclă pe TikTok, unde analiza Expert Forum a numărat 23.599 de videoclipuri politice virale și peste 101 milioane de vizualizări între ianuarie și mai 2026, o veți mai crede la fel de repede?

Denisa Enache

Denisa Enache scrie pe bravonet.ro despre showbiz, călătorii și timp liber.