Un studiu UCLA leagă telefonul personal de scoruri mai slabe la citire. Ce nu contează, de fapt, în clasă
Un studiu UCLA arată că elevii din clasele a III-a și a VI-a cu propriul telefon au scoruri mai slabe la înțelegerea textelor citite.
Părinții care se întreabă când e momentul pentru primul telefon au acum un răspuns mai puțin comod. Un studiu realizat la UCLA arată că elevii de școală primară care au propriul mobil ajung să aibă scoruri mai slabe la înțelegerea textelor citite decât colegii fără telefon, iar miza e mare: vorbim despre o abilitate care se vede direct în parcursul lor școlar.
În studiul publicat în revista Behavioral Sciences, cercetătorii au găsit o corelație negativă semnificativă statistic între deținerea unui telefon mobil personal și rezultatele mai slabe la citire la elevii din clasa a treia și clasa a șasea. Patricia Greenfield, profesor de psihologie la UCLA și autor principal, a explicat că nu a apărut o vârstă anume la care oferirea telefonului să fie mai bună sau mai rea pentru înțelegerea textului.
Am descoperit că nu există o vârstă anume la care să-i dai unui copil un telefon care să fie mai bună sau mai rea pentru înțelegerea textului citit, ci este vorba doar de a avea un telefon. Acest lucru este valabil atât în clasa a treia, cât și în clasa a șasea.
Aici e partea care răstoarnă discuția clasică despre interdicțiile din școli. Studiul nu a găsit diferențe la înțelegerea textului nici dacă telefonul era pe bancă sau lăsat deoparte, nici dacă elevul îl adusese sau nu la școală în ziua respectivă.
Copiii care și-au adus telefoanele la școală au avut aceleași scoruri la citire ca și copiii care nu aveau telefoane la școală în acea zi. Deci, deținerea unui telefon, nu prezența sa imediată, se corelează cu o înțelegere mai slabă a textului la nivelul școlii primare, a precizat Patricia Greenfield.
Pentru părinți, inclusiv pentru cei foarte expuși public, asta schimbă puțin întrebarea. Nu mai e vorba doar dacă mobilul intră în ghiozdan luni dimineață, ci dacă momentul în care intră în viața copilului vine cu un cost școlar pe termen lung. Cum relatează Phys, dezbaterea despre telefoane și copii durează de ani buni, iar multe școli au mers pe varianta interdicțiilor. Numai că la nivelul școlii primare au existat puține studii experimentale, iar rezultatele de până acum au fost contradictorii: unele sugerau beneficii pentru înțelegerea sensului, altele vorbeau despre un impact negativ asupra mecanicii de bază a cititului.
Excepția care nuanțează impactul telefonului
Studiul vine și cu un detaliu important, mai ales pentru familiile în care acasă nu se vorbește engleza. Pentru acești copii, începutul mai devreme al trimiterii de mesaje s-a legat de un rezultat mai bun decât așteptarea.
Dacă ai un telefon și provii dintr-o familie în care nu se vorbește engleza acasă, este mai bine pentru înțelegerea textului citit să începi să trimiți mesaje text mai devreme decât mai târziu, a explicat Greenfield.
Mai exact, elevii din familii vorbitoare de arabă sau spaniolă care au început să dea mesaje din clasa a doua sau a treia au ajuns, până în clasa a șasea, la scoruri de citire similare cu ale colegilor care nu aveau încă telefon. Asta nu anulează concluzia principală a studiului, dar arată că povestea nu e identică pentru toate familiile.
Vârsta primului telefon nu a influențat înțelegerea textului
Un alt detaliu care îi poate surprinde pe părinți: vârsta la care copilul a primit primul telefon nu a influențat nivelul de înțelegere a textului. Tocmai de aici vine neliniștea reală a studiului. Nu apare o vârstă salvatoare, acel prag la care totul ar fi în regulă, ci o legătură între posesia telefonului și rezultate mai slabe la citire în ciclul primar. Studiul nu schimbă doar tonul discuției, ci și direcția ei. Dacă până acum accentul cădea pe telefonul văzut în bancă, aici semnalul e că simpla lui existență în viața copilului merită cântărită cu mai multă atenție, mai ales când vorbim despre clasele a treia și a șasea, exact grupele în care cercetătorii au găsit aceeași asociere.
Alături de Patricia Greenfield au semnat studiul Marola Hanna, asistent de cercetare postuniversitar la UCLA, Rocio Burgos-Calvillo, doctorand la UCLA, și Laura Rhinehart, profesor asistent de cercetare la UCLA.
Citește și:
Citeste si
Diversitatea pe Farfurie: Cum Burgerii, Pizza și Mâncarea Chinezească Construiesc Poduri Culturale
Olivia Rodrigo a apărut într-un top transparent Missoni, un semn pentru noua eră a albumului
