in

Te ia cu ameţeli? Ai grijă să nu ai o boală gravă!

Ameţeală, vertijuri, pierderea echilibrului… Sunt ele afecţiuni în sine sau simptome ale unor boli? Iată răspunsurile la câteva dintre cele mai frecvente întrebări legate de acest subiect.

1. Care este diferenţa dintre ameţeală şi vertijuri?

Termenul „ameţeală” este folosit în mod generic pentru a descrie o serie largă de senzaţii de pierdere a echilibrului. Prin urmare, teoretic nu există o diferenţă între ameţeală şi vertijuri. Totuşi, practic, dacă ameţeala se manifestă de multe ori ca o uşoară pierdere a stabilităţii, însoţită uneori de durere de cap, vertijurile sunt false senzaţii de mişcare, învârtire sau de înclinare a corpului sau a mediului înconjurător. În timpul unui vertij puternic, persoana poate avea senzaţia că lumea se învârte în jurul ei.

2. Din ce cauze pot apărea aceste tulburări de echilibru?

Senzaţiile de învârtire, vertij apar ori de câte ori creierul primeşte informaţii contradictorii. Receptorul care oferă informaţii despre poziţia unei persoane în spaţiu este situat în urechea internă. Din acest motiv, în multe cazuri, tulburările de echilibru sunt generate de o afecţiune a urechii interne, fie că este vorba de o leziune sau de o inflamare, fie că este vorba de infecţia virală a nervului vestibular (labirintită) sau de acumulare de lichid (boala Meniere). S-a constatat că, în multe cazuri, vertijurile severe şi spontane (Vertijul Paroxistic Poziţional Benign) sunt generate de mobilitatea anormală a unor cristale de carbonat de calciu din urechea internă (ocitocite), cu rol esenţial în mecanismul de menţinere a echilibrului.

3. Sunt tulburările de echilibru specifice unei anumite vârste?

Tulburările de echilibru pota apărea la orice vârstă. Însă, ele apar în cazuri izolate la copii mici şi mai frecvent în jurul vârstei de 20 de ani.

4. Cui mă adresez dacă am simptome de ameţeală?

În primă fază, cauzele apariţiei tulburărilor de echilibru pot fi depistate cu ajutorul medicului de familie. Dacă simptomele persistă, iar starea de rău se agravează, este necesar un consult neurologic sau ORL.

5. Ce metode de tratament există?

Cele mai multe cazuri de vertij pot fi tratate prin fizioterapie, medicaţie sau intervenţie chirurgicală.
Fizioterapia este indicată în cazurile în care, deşi urechea a suferit leziuni, funcţia acesteia nu se deteriorează odată cu trecerea timpului. Reabilitarea vestibulară, cum este numită fizioterapia pentru reducerea vertijului, constă dintr-o serie de mişcări care „antrenează” creierul să compenseze funcţia deficitară a urechii interne.

Intervenţia chirurgicală este recomandată în acele cazuri în care are loc o deteriorare treptată a funcţiei urechii interne, care nu poate fi stopată prin tratament medicamentos (boala Meniere, de exemplu). Există şi cazuri în care nu este nevoie de tratament, pentru că simptomele de ameţeală dispar de la sine.

6. Există o corelaţie între vertijuri şi anxietate sau stres?

În majoritatea cazurilor, nici anxietatea, nici stresul nu provoacă tulburările de echilibru. Excepţie face cazul persoanelor care suferă de tulburări de anxietate, cum sunt accesele de panică, care, pe fondul hiperventilaţiei, pot fi asociate cu episoade de vertij. Pe de altă parte, în cazul vertijurilor, pentru că persoana se simte vulnerabilă, pot apărea stări de anxietate.În cazul persoanelor care au tulburări de echilibru, stresul puternic poate accentua aceste stări.

7. Se pot agrava vertijurile odată cu începerea perioadei menstruale?

Dacă vertijurile sunt provocate de boala Meniere (acumularea de lichid în urechea internă), tulburările de echilibru se accentuează într-adevăr la menstruaţie. Cauza principală este retenţia de lichid care apare la femei în această situaţie. De aceea, persoanelor care au fost diagnosticate cu această boală li se recomandă o dietă săracă în sodiu.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Cum scapi de stresul începutului de an şcolar!

Back to school: 5 trucuri pentru o memorie de invidiat