De 100 de ori mai mult decât Simona Halep. Anghel Damian a dat suma plătită fraților Cămătaru
Anghel Damian a confirmat sumele de 50-70 de lei plătite fraților Cămătaru pentru documentar. Află de ce producția a fost de 100 de ori mai urmărită decât cea despre Simona Halep pe VOYO

Anghel Damian, regizorul serialului-documentar „Cămătarii”, a rupt tăcerea înaintea apariției de sâmbătă, 27 iunie 2026, la „Întrebarea Mesei Rotunde”, emisiune difuzată de Acasă TV de la ora 09:00, și a spus clar că membrii clanului au fost plătiți pentru apariție. Nu vorbim despre sume mari, ci despre plata minimă necesară pentru drepturile de autor.
În cifre, serialul a fost filmat aproape 100 de zile, câte opt ore pe zi, iar suma invocată de Anghel Damian pentru aparițiile membrilor clanului a fost între 50 și 70 de lei. Asta înseamnă o diferență de 20 de lei între pragul minim și cel maxim pomenit de realizator. Iar lovitura adevărată vine din audiență: „Cămătarii” a fost de 100 de ori mai vizionat pe VOYO decât documentarul despre Simona Halep, sportiva pe care chiar Damian o numește „cea mai importantă din ultimul deceniu în România”.
Pentru publicul de showbiz, aici e miza care sare imediat în ochi: scandalul și lumea interlopă trag mai tare decât succesul curat, chiar și când în ecuație apare Simona Halep. Dacă te-ai întrebat de ce platformele și televiziunile împing tot mai des povești cu tensiune, culise și personaje controversate, comparația asta dă un răspuns brutal.
Accesul la Nuțu Cămătaru, facilitat de Codin Maticiuc
Anghel Damian, cunoscut deja pentru producții de ficțiune precum „Clanul”, „Groapa” și „Tătuțu”, a explicat că intrarea în această lume a fost posibilă prin Codin Maticiuc, autorul unei cărți despre Nuțu Cămătaru. Numai că primul „da” nu a venit pe loc.
„Accesul inițial mi l-a oferit Codin Maticiuc, care a scris o carte despre Nuțu Cămătaru. Am citit cartea, mi s-a părut limitată ca povești și ca direcție, era o carte care pleca din realitate și se îndrepta spre ficțiune. Am avut o abordare de forță, ca să zic așa. Am zis că documentarul oricum va fi făcut! Avem suficiente materiale de arhivă, acces la anchetatori, la autorități, și această poveste va fi spusă. Nu a fost un «Da» imediat, a fost o perioadă de tatonare de câteva luni. Și au zis: «Bun, preferăm să fim și noi în povestea asta»!”
Mesajul e limpede: echipa avea deja variante de a spune povestea și fără participarea lor directă. Dar prezența membrilor clanului a schimbat greutatea proiectului. Exact asta îl face și mai controversat pentru cei care privesc din afară: când personajele reale intră în propriul lor film, curiozitatea publicului explodează.
Filmare de 100 de zile, cu psiholog criminalist Liliana Pârvulescu prezentă
Partea mai puțin mondenă, dar extrem de apăsătoare, ține de culise. Damian spune că aproape 100 de zile de filmare, cu sesiuni de opt ore pe zi, au însemnat mai mult decât interviuri și camere pornite. A adus lângă echipă și pe Liliana Pârvulescu, psiholog criminalist, prezentă zi de zi pentru profilarea membrilor clanului.
„Evident că proiectul a căpătat o nouă dimensiune, pentru că această lume nu-ți dă acces. Spre surprinderea mea, ei au vorbit despre infracțiunile pe care le-au făcut. Prima mea întrebare mare despre ei a fost dacă ei s-au născut așa sau dacă au devenit ceea ce sunt. Am luat un psiholog criminalist pe lângă mine, Liliana Pârvulescu, care a stat zi de zi la fiecare filmare și am făcut o profilare, inclusiv prin testări, și am primit răspunsul destul de repede că ei au devenit așa. Dacă au devenit așa, înseamnă că undeva este o vină: societală, educațională, contextuală… Hai să înțelegem cum poți să devii, pentru că, uite, sunt tată de băiat. Cum îmi protejez copilul să nu devină așa?”
Pentru cei care au criticat proiectul cu întrebarea clasică „de ce le dai cameră?”, răspunsul lui merge în altă direcție: nu glamour-ul îl interesează, ci mecanismul. Și, sincer, aici apare una dintre cele mai incomode idei ale producției: lumea asta nu stă izolată, ci atinge politica, sportul și showbiz-ul.
Povestea lui Damian mută discuția de la senzațional la responsabilitate
Regizorul a descris și fundalul în care frații ar fi ajuns să devină ceea ce publicul cunoaște azi. Dar atenție, nu a vorbit despre o scuză, ci despre un traseu.
Potrivit Libertatea, Damian a pus degetul pe două repere pe care le consideră decisive: o mamă care îi împingea spre furt și intervenția dezastruoasă a statului prin școlile de corecție comuniste, pe care le descrie ca locuri de formare a infractorilor. A adus în discuție abuzuri emoționale, fizice și sexuale, plus contactul dintre minori și deținuți majori.
„O mamă care i-a îndemnat să fure și un stat care a intervenit cel mai prost cu putință. Au fost duși la școlile de corecție comuniste, care erau practic instituții de formare a infractorilor. Abuzuri de toate felurile, emoționale, fizice, sexuale, vorbim de o lume îngrozitoare, directori care erau mai degrabă veniți din lagăre și care formau niște microimperii pe care le conduceau cu ajutorul acestor deținuți minori, interacțiune cu deținuți majori…”
Și a dat și un episod care explică de ce documentarul provoacă reacții atât de puternice. Despre Mica, soția lui Nuțu Cămătaru, Damian a spus că a fost luată la 13 ani și că, la prima lor întâlnire, mergeau la cinema când Nuțu ar fi furat o Dacie. El numește această întâmplare „o poveste de Scorsese aproape”. Aici publicul se împarte: unii văd o radiografie socială, alții văd riscul de a transforma violența și infracțiunea în spectacol.
Șocul adevărat: diferența de 100 la 1 la audiență, nu plata de 50-70 de lei
Mulți s-au blocat în detaliul cu banii. Dar, dacă privești rece, 50-70 de lei sunt sume mici, iar controversa reală stă în alt loc: ce alege publicul să vadă. Damian a spus că a primit multe mesaje de tipul „de ce nu faceți documentare cu olimpici sau cu personalități marcante?”.
Numai că exact comparația pe care a dat-o schimbă tot. Pe VOYO există și documentarul cu Simona Halep, iar Damian spune că acolo a văzut-o „pentru prima dată” într-o postură complet deschisă emoțional. Cu toate astea, „Cămătarii” a fost de 100 de ori mai urmărit. Asta nu mai e doar o statistică, e o oglindă a gustului public.
Pentru tine, ca spectator, întrebarea devine simplă și incomodă: de ce apasă mai tare povestea unei lumi periculoase decât vulnerabilitatea unei campioane? Sumele de 50-70 de lei pot stârni comentarii, dar diferența de 100 de ori la vizualizări spune cine câștigă, de fapt, lupta pentru atenție.
„Cămătarii” este disponibil la PRO TV și pe VOYO, iar Anghel Damian revine cu detalii sâmbătă, 27 iunie 2026, de la ora 09:00, la „Întrebarea Mesei Rotunde” de pe Acasă TV. Tu pe ce ai apăsa primul: pe drama interlopă sau pe povestea unei campioane?
Citeste si

Ioana Gomoi, despre obicieiurile din China, locul unde lucreaza de 7 ani
ShowbizPovestea lui Richard Abou Zaki: Cum a depășit abuzurile pentru a atinge succesul








