Ai polipi? Vezi ce rişti dacă nu te tratezi!
Netrataţi, polipii pot duce în timp la pierderea mirosului. Aşadar, prezintă-te la medic pentru a scăpa de simptomele neplăcute ale acestei afecţiuni.
CE SUNT POLIPII
Polipii, cunoscuţi în lumea medicală sub denumirea de „vegetaţii adenoide”, sunt nişte formaţiuni benigne care se formează pe unele mucoase. În afară de „popularii” polipi nazali, aceste formaţiuni se pot dezvolta în multe alte locuri ale organismului nostru: uter, stomac, anus, colon, laringe etc. Ei apar ca o reacţie de apărare a organismului la infecţiile care se instalează la nivelul mucoasei respective. La nivelul nasului, vegetaţiile adenoide se pot dezvolta sub forma unor adevăraţi „ciorchini” de ţesut care blochează căile respiratorii. Cu cât aceste formaţiuni îşi vor mări volumul, cu atât comunicarea dintre nas şi gât va fi îngreunată, împiedicând scurgerea secreţiilor şi circulaţia aerului.
CARE SUNT SIMPTOMELE
– nas înfundat şi respiraţie greoaie, zgomotoasă;
– senzaţie de greutate în cap;
– miros atenuat;
– în unele cazuri, diminuarea simţului gustativ;
– febră moderată;
– alergie mai la orice.
Un copil care are polipi poate fi recunoscut cu uşurinţă pentru că are tendinţa să respire mai mult pe gură şi vorbeşte pe nas. Într-un stadiu mai avansat, aceşti copii respiră şi dorm numai cu gura deschisă. De asemenea, copilul cu polipi va avea mai mereu guturai şi va fi predispus la otită sau chiar la pneumonie.
CAUZE
– sinuzitele etmoidale (în care este implicat sinusul etmoid, situat la baza nasului);
– alergiile respiratorii;
– astmul;
– amigdalitele;
– bronşitele;
– virozele respiratorii.
CUM SE TRATEAZĂ
Prezenţa acestor formaţiuni la nivelul nasului poate fi confirmată în urma unei consultaţii de specialitate efectuate de către medicul pediatru (în cazul copiilor) sau ORL-ist. O metodă sigură şi relativ simplă de a depista polipii este endoscopia. După consultaţie, în funcţie de diagnostic, medicul va prescrie tratamentul adecvat. De asemenea, pentru fluidizarea secreţiilor nazale sunt foarte eficiente instilaţiile cu ser fiziologic sau cu apă sărată, iar pentru decongestionare este indicat serul efedrinat 0,5-1%. Se va evita curăţarea căilor nazale cu ajutorul tampoanelor de vată, pentru că această metodă poate duce la suprainfecţii.
În multe cazuri, medicii recomandă drept cea mai eficientă metodă de tratament intervenţia chirurgicală. Cu toate astea, extirparea polipilor nu rezolvă pentru totdeauna problema, aceştia refăcându-se adesea, în ciuda unei operaţii corecte. Recuperarea postoperatorie se realizează cu ajutorul unei alimentaţii corecte şi printr-o vitaminizare corespunzătoare. În cazul copiilor, se vor evita spaţiile supraîncălzite şi neaerisite, fiind recomandate plimbările în aer liber.
DE CE TREBUIE TRATATĂ ACEASTĂ AFECŢIUNE
Una dintre cele mai frecvente urmări ale ignorării acestei afecţiuni este otita medie. Polipii întreţin de multe ori o inflamaţie a faringelui, care, la rândul ei, antrenează procesul inflamator către urechea medie. La sugari şi copiii mici, riscul de a face astfel de infecţii este dublat de configuraţia urechii medii, caracteristică acestei vârste: canalele care asigură comunicarea dintre urechea medie şi faringe favorizează stagnarea secreţiilor care în mod normal se elimină.