Sănătatea costă 2.430 de lei în 2026 pentru românii fără venituri. Cum se calculează
Să fii sănătos în România costă, chiar și când nu câștigi niciun leu. În 2026, cine nu are venituri dar vrea să fie asigurat în sistemul public de sănătate trebuie să scoată din buzunar 2.430 de lei pe an. Suma, echivalentul a 202,5 lei pe lună, este calculată pe baza salariului minim brut și a crescut constant în ultimii ani. Vestea vine într-un context european tensionat, în care inflația medicală și îmbătrânirea populației pun presiune pe bugetele de sănătate ale tuturor statelor.
Calculul pas cu pas: de la salariul minim la contribuția finală
Mecanismul de calcul este neschimbat de ani buni, însă suma finală depinde direct de o valoare cheie: salariul minim brut pe țară. Pentru persoanele fără venituri, legea stabilește o bază de calcul fixă, egală cu 6 salarii minime brute în vigoare la data depunerii declarației. La această bază se aplică o cotă de contribuție la sănătate (CASS) de 10%.
Anul 2026 a început cu un salariu minim brut de 4.050 de lei. Acesta este reperul pentru toate contribuțiile datorate statului pentru acest an. Deci, calculul arată astfel:
- Baza de calcul: 6 salarii x 4.050 lei = 24.300 lei
- Contribuția anuală (CASS): 10% din 24.300 lei = 2.430 lei
Este esențial de știut că Guvernul a anunțat deja o nouă majorare a salariului minim la 4.325 de lei, începând cu 1 iulie 2026. Această modificare, însă, nu va influența contribuția datorată pentru anul în curs. Ea va deveni relevantă abia pentru calculul contribuțiilor din 2027, care se vor raporta la salariul minim valabil la 1 ianuarie 2027.
Declarația unică, poarta de intrare în sistem
Procedura pentru a deveni asigurat este relativ simplă și se bazează pe un singur document: „Declaraţia unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice” (formularul D212). Odată depus acest document la ANAF, calitatea de asigurat se obține pentru o perioadă de 12 luni.
Depunerea se poate face online, prin Spațiul Privat Virtual, sau fizic, la ghișeele administrațiilor financiare. Toate informațiile necesare și ghiduri detaliate sunt disponibile pe website-ul ANAF. Odată ce plata este confirmată în sistem, calitatea de asigurat poate fi verificată online, pe portalul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS).
Există și soluții fără plată?
Da, legea prevede câteva categorii de persoane care pot beneficia de asigurare medicală fără să plătească direct contribuția. Cele mai comune situații sunt coasigurarea și scutirile pentru tineri.
Coasigurarea este o opțiune pentru soțul, soția sau părinții fără venituri proprii, care se află în întreținerea unei persoane asigurate (de exemplu, un salariat). Persoana asigurată trebuie să solicite angajatorului declararea membrilor familiei ca coasigurați. Dacă persoana care întreține nu este salariat (de exemplu, are un PFA), demersurile se fac direct la casa de asigurări de sănătate județeană.
O altă categorie protejată este cea a tinerilor între 18 și 26 de ani. Aceștia sunt asigurați gratuit dacă urmează o formă de învățământ de zi și nu realizează venituri peste nivelul salariului minim brut. Scutirea se aplică inclusiv absolvenților de liceu, pentru o perioadă de maximum 3 luni de la terminarea studiilor, până la începerea anului universitar.
O problemă europeană, nu doar românească
Creșterea costului asigurării în România nu este un fenomen izolat. Sistemele de sănătate din întreaga Europă se confruntă cu presiuni financiare uriașe. Un raport recent al companiei de consultanță WTW arată că 58% dintre asigurătorii europeni se așteaptă la o creștere a costurilor medicale în următorii trei ani, mai accelerată decât în trecut.
Cauzele sunt multiple și complexe. Pe de o parte, este vorba de o criză severă a forței de muncă în sectorul sanitar, de îmbătrânirea populației care necesită mai multe servicii medicale și de subfinanțarea cronică a sistemelor publice. Doar că costurile cu medicamentele și tehnologiile noi sunt în continuă creștere. De exemplu, medicamentele inovatoare, cum ar fi cele din clasa GLP-1 folosite pentru diabet și obezitate, adaugă o presiune suplimentară pe bugete.
Organizația Mondială a Sănătății, prin biroul său european, a avertizat că sistemele de sănătate care se bazează masiv pe contribuțiile legate de veniturile din muncă, așa cum este și cazul României, sunt cele mai vulnerabile la șocurile demografice. Pe măsură ce ponderea populației active scade, veniturile la bugetul sănătății se diminuează, în timp ce cheltuielile cresc. Această dinamică forțează statele să caute surse alternative de finanțare sau să crească plățile directe suportate de cetățeni, fie prin contribuții mai mari, fie prin coplăți pentru servicii și medicamente.
Surse:
