Din 100 de lei pe bilet, un artist român rămâne cu 4,7 lei

Dintr-un bilet de 100 de lei, un artist român rămâne cu aproximativ 4,7 lei, după costuri, taxe, plata echipei și impozite.

Artistul pe care îl vedeți pe scenă nu încasează suma pe care o asociați cu prețul biletului. Analiza prezentată de Anca Lupeș, fondatoarea Mastering the Music Business, arată că din cei circa 9,5 lei care îi revin inițial artistului, după ce își plătește oamenii și taxele, îi rămân aproximativ 4,7 lei.

Cum se împart banii dintr-un bilet de concert

Împărțirea banilor este mai puțin glam decât pare din sală. Din cei 100 de lei, în jur de 30 de lei merg pe producția tehnică, sunet, lumini, ecrane și închirierea sălii. Aproximativ 6 lei se duc pe marketing și promovare. Până la 40 de lei ajung la taxe, impozite și drepturi de autor sau conexe, iar aproximativ 5 lei este comisionul de ticketing. Abia după această împărțeală mai rămân 19 lei, sumă care se împarte între artist și organizator.

Aici apare o diferență majoră față de ce își imaginează mulți când văd un bilet scump. Anca Lupeș a explicat că percepția publicului, potrivit căreia prețul mare al biletului se transformă direct într-un câștig uriaș pentru artist, nu reflectă structura reală a costurilor din spatele unui concert live.

La concertele de club pentru artiști consacrați, banii din bilete merg de obicei la artist, în timp ce încasările de la bar rămân clubului. O sală plină nu înseamnă automat un câștig substanțial pentru cel care urcă pe scenă.

Industria live din România funcționează ca o piramidă. Un număr mic de artiști de top absoarbe majoritatea bugetelor, iar masa muzicienilor se luptă pentru onorarii mici, cum relatează Libertatea.ro. Nu toți cei vizibili trăiesc la fel de bine din muzică, chiar dacă publicul îi vede în același feed și pe aceleași afișe.

Viața de artist nu se susține doar din aplauze

Dacă v-ați întrebat de ce tot mai mulți artiști apar și în campanii, la evenimente corporate, în colaborări cu branduri sau își promovează merchandise-ul mai agresiv, răspunsul este aici. Anca Lupeș a avertizat că un artist care depinde în proporție de 80% de concerte și 20% de streaming devine vulnerabil repede, pentru că o accidentare, o pandemie sau chiar o schimbare de algoritm îi poate afecta direct veniturile.

Modelul mai rezistent are 6-7 surse active de venit, chiar dacă fiecare aduce mai puțin. În cazul unui artist român, sursele esențiale sunt concertele, drepturile de autor prin UCMR-ADA și CREDIDAM, streaming-ul, evenimentele corporate, colaborările cu branduri, merchandise-ul și crearea de conținut plătit.

Inteligența Artificială și drepturile de autor

Peste această presiune financiară vine și un nou front. Anca Lupeș a atras atenția că amenințarea reală a inteligenței artificiale nu este că ia locul artiștilor pe scenă, ci că scade bariera de intrare și umple piața cu și mai multă muzică. În UE, în 2026, o creație realizată integral de AI nu primește protecția drepturilor de autor, însă clonarea vocii sau a stilului unui artist rămâne o problemă legală încă neclarificată.

Toate aceste teme vor ajunge din nou pe masă la București, între 1 și 3 septembrie 2026, când are loc a 11-a ediție a conferinței Mastering the Music Business, fondată în 2016.

Denisa Enache

Denisa Enache scrie pe bravonet.ro despre showbiz, călătorii și timp liber.