Costurile medicale cresc cu 15%. Ce servicii nu mai acoperă asigurarea de stat
Costurile medicale din România vor exploda cu 15% în 2026, o rată de creștere aproape dublă față de media europeană de 8,2%. Cifra, dintr-un raport global Aon, plasează România pe podiumul european al scumpirilor în sănătate, alături de Letonia și Estonia. Consecința directă pentru milioanele de români care plătesc contribuții la sănătate este simplă: pachetul de bază acoperă din ce în ce mai puțin. Asigurarea devine o plasă de siguranță cu găuri tot mai mari, forțând pacienții să bage adânc mâna în buzunar pentru servicii care par esențiale. Articolul de față explică de ce se întâmplă asta și care sunt cele cinci mari categorii de servicii medicale pentru care plătești, chiar dacă ai cardul de sănătate la zi.
De ce explodează costurile?
Scumpirea serviciilor medicale nu este un fenomen nou, dar ritmul accelerat din 2026 are cauze clare. Adrian Low Vesa, director la Aon România, identifică mai mulți factori: „costuri administrative în sistemul public, o lipsă de personal medical și o presiune constantă pe infrastructură”. Practic, lipsa cronică de investiții în spitalele de stat generează costuri suplimentare de întreținere, în timp ce sistemul privat, mai competitiv, funcționează la un preț mult mai mare. La asta se adaugă scumpirea materialelor sanitare și a medicamentelor, care se reflectă direct în facturile pacienților și în costurile asiguratorilor.
Problema plăților din buzunar este una sistemică în România. Un raport al Organizației Mondiale a Sănătății semnala încă din anii trecuți că România are o incidență ridicată a cheltuielilor catastrofale de sănătate. Datele arătau că una din opt gospodării ajungea să aloce peste 40% din capacitatea de plată pentru servicii medicale. Ceea ce vedem acum este o agravare a acestei tendințe, pe fondul unei inflații medicale galopante.
Radiografia cheltuielilor din buzunar
Deci, unde se duc banii românilor asigurați? Pachetul de bază, definit de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), rămâne un reper teoretic, dar realitatea din teren arată altceva. Iată principalele zone unde asigurarea nu mai face față:
1. Consultațiile la privat. Din cauza listelor lungi de așteptare din sistemul public, generate de lipsa medicilor, mulți pacienți aleg să meargă la o clinică privată pentru o consultație rapidă. Fie că e vorba de un cardiolog, un endocrinolog sau un neurolog, obținerea unei programări la stat poate dura luni. În privat, problema se rezolvă în câteva zile, dar contra-cost.
2. Stomatologia. Este, de departe, Cenușăreasa sistemului public de sănătate. Pachetul de bază acoperă servicii minime, de multe ori doar pentru copii și anumite categorii de urgențe. O carie tratată, un detartraj sau, mai complex, un implant dentar, sunt suportate aproape integral din buzunarul pacientului. Costurile pot ajunge la mii de euro, devenind o cheltuială catastrofală pentru multe familii.
3. Anumite analize și investigații imagistice. Deși analizele uzuale sunt decontate, plafonul alocat laboratoarelor se epuizează rapid, de obicei în primele zile ale lunii. Pacienții care au nevoie de analize mai complexe sau de investigații precum RMN sau CT se lovesc din nou de liste de așteptare de luni de zile. Alternativa este, din nou, sistemul privat, unde o astfel de investigație costă sute sau chiar mii de lei.
4. Medicamente și materiale sanitare. Chiar și pentru pacienții internați în spitalele de stat, nu este o raritate să li se sugereze să cumpere anumite medicamente sau materiale sanitare. La asta se adaugă medicamentele compensate parțial sau cele care nu se află pe lista de compensate, dar sunt necesare în schema de tratament. Acestea reprezintă o componentă majoră a plăților directe.
5. Servicii de prevenție și wellness. Pachetul de bază se concentrează pe tratarea bolii, nu pe prevenirea ei. Controalele anuale complete, programele de nutriție personalizate, consilierea psihologică sau abonamentele la săli de sport ca metodă de prevenție nu sunt acoperite. Tocmai de aceea, tot mai multe companii, presate de costurile în creștere, încep să investească în astfel de programe pentru angajați. „O mică investiție în prevenție astăzi poate evita costuri substanțiale în viitor”, notează reprezentantul Aon.
Ce urmează pentru angajați și companii?
Creșterea costurilor medicale pune o presiune uriașă pe companiile care oferă pachete de beneficii medicale angajaților. Asigurările private, considerate o soluție, devin și ele mai scumpe. „Acest fenomen apare în contextul în care companiile mari urmăresc o temperare a cheltuielilor, generând o presiune crescută pe beneficiile medicale”, explică Adrian Low Vesa. Unele firme introduc plafoane pentru beneficii sau sisteme de coplată, pentru a încuraja o utilizare responsabilă a serviciilor.
Sănătatea angajaților a devenit o prioritate de top în politicile de HR, fiind considerată un factor cheie în succesul organizațional. Dacă acum câțiva ani starea de bine a angajaților abia apărea printre prioritățile companiilor, astăzi este un pilon central.
Pe termen mediu, Aon se așteaptă la o temperare a inflației medicale, dar presiunea pe costuri va persista. Soluția pe termen lung pare să fie o combinație între responsabilizarea pacienților și o cultură a prevenției mult mai puternică, atât la nivel individual, cât și organizațional. Până atunci, însă, românii vor continua să simtă că asigurarea de sănătate pentru care plătesc lunar este mai degrabă un bilet de loterie decât o certitudine.
