Doar 4 din 10 angajați români folosesc AI. La ce a devenit deja indispensabilă
Deși pare că inteligența artificială a ajuns peste tot, realitatea de la birou arată complet diferit. Doar 44% dintre angajații români au folosit un instrument AI în ultimul an, o cifră care plasează România pe locul 41 din 48 de țări analizate într-un studiu global. Cifrele arată o prăpastie uriașă față de media globală de 57% și la ani lumină de campioni precum India sau Vietnam, unde 84% dintre angajați folosesc deja AI. Articolul explică de ce suntem reticenți, cine sunt pionierii adopției și care sunt cele trei sarcini unde inteligența artificială a devenit, totuși, un ajutor de neînlocuit pentru cei care au acceptat-o.
Curioși, dar nu convinși
România bate pasul pe loc. În timp ce Guvernul a aprobat o strategie națională pentru AI încă din 2024, cu planuri mari pentru digitalizarea administrației, angajații rămân sceptici. Potrivit studiului PwC „Workforce Hopes and Fears 2025”, realizat pe 500 de angajați din țară, doar o treime se declară „entuziaști” față de impactul AI, sub media globală de 41%. Aproape jumătate (49%) se declară „curioși”, în timp ce un sfert (24%) sunt de-a dreptul îngrijorați.
Problema? Reticența nu vine din lipsa de interes, ci dintr-o implementare haotică. Ruxandra Târlescu, lider în cadrul PwC România, explică faptul că mulți angajați percep AI-ul ca pe „ceva adăugat peste procesele existente”, nu ca pe un instrument care aduce valoare reală. Lipsa trainingului personalizat și o strategie clară din partea companiilor sunt principalele frâne. Practic, mulți nu știu cum să folosească eficient aceste unelte, iar utilizarea zilnică este extrem de redusă: doar 6% dintre angajații români folosesc AI generativ zilnic, față de o medie globală de 14%.
Șefii și tinerii, în prima linie
Există totuși o falie clară între utilizatori. Datele arată că adopția este direct proporțională cu poziția ierarhică și invers proporțională cu vârsta. Aproape două treimi (64%) dintre directorii de top și 59% dintre manageri au folosit AI la muncă. La polul opus, doar 35% dintre angajații fără funcții de conducere au făcut același lucru. Diferența este la fel de vizibilă și între generații: 57% dintre angajații din Generația Z sunt utilizatori de AI, comparaiv cu 44% dintre mileniali și doar 35% din Generația X.
Cei care trec însă de bariera inițială văd imediat beneficiile. Trei sferturi dintre utilizatorii români spun că le-a crescut calitatea muncii, 69% raportează un plus de creativitate, iar 64% observă o creștere a productivității. Aceste cifre conturează clar cele trei domenii în care AI-ul a devenit deja un partener de încredere.
Cele 3 sarcini unde AI a devenit esențial
Chiar dacă adopția generală este scăzută, pentru cei care o folosesc, inteligența artificială nu mai este un moft, ci o necesitate. Sarcinile la care excelează și unde a devenit indispensabilă sunt:
1. Generarea de idei și structurarea informației. De la crearea primului draft pentru un email important sau o prezentare, până la brainstorming pentru o campanie de marketing, AI-ul este folosit ca un partener de discuție. Angajații îl folosesc pentru a depăși blocajul „paginii albe”, pentru a structura rapoarte complexe sau pentru a genera rapid variante de text. Aici se reflectă cel mai bine creșterea de 69% a creativității raportată de utilizatori.
2. Rafinarea și îmbunătățirea calității. Odată ce conținutul de bază există, AI-ul este instrumentul perfect pentru finisaje. Este folosit pentru a corecta greșeli gramaticale, pentru a reformula fraze neclare sau pentru a adapta tonul unui mesaj pentru diferite audiențe. Sumarizarea unor documente lungi sau traducerea rapidă a unor materiale intră tot în această categorie. Nu întâmplător, 75% dintre utilizatori, cel mai mare procent, spun că le-a crescut calitatea muncii.
3. Automatizarea sarcinilor repetitive. Analiza unor seturi mari de date, crearea de tabele, sortarea informațiilor sau chiar scrierea unor bucăți simple de cod sunt sarcini care consumă timp și pe care AI-ul le poate prelua. Angajații din domenii tehnice sau financiare îl folosesc pentru a câștiga ore prețioase, ceea ce explică saltul de 64% în productivitate. Practic, AI-ul preia munca de rutină, lăsând mai mult timp pentru decizii strategice.
Guvernul vrea AI la ANAF, angajații se tem de facturi
În timp ce angajații experimentează timid cu ChatGPT, Guvernul României are planuri mult mai ambițioase. Strategia Națională privind Inteligența Artificială 2024-2027, aprobată pentru a alinia țara la obiectivele UE, prevede implementarea extensivă a AI în administrația publică. Premierul Marcel Ciolacu a menționat explicit folosirea AI la ANAF „în analiza de risc, în licitațiile publice și în orice procese care vizează optimizarea cheltuielilor publice”. Implementarea strategiei, conform documentului oficial disponibil pe site-ul Guvernului, va fi realizată de o comisie interministerială din care vor face parte inclusiv SRI și SIE.
„Creșterea economică și prosperitatea socială vor fi definite de capacitatea României de a înțelege, valorifica și adapta la progresele rapide determinate de tehnologiile emergente, în special AI.” – extras din Strategia Națională AI
Contrastul cu realitatea din teren este izbitor. Întrebați care sunt factorii care le vor influența cel mai mult munca în următorii ani, angajații români pun tehnologia abia pe locul trei (39%). Principalele lor griji sunt schimbările legislative și fiscale (50%) și conflictele geopolitice (43%). Oana Munteanu, director la PwC, consideră „de așteptat” această prioritizare, având în vedere ajustările fiscale recente. Angajații sunt mai preocupați de stabilitatea economică imediată decât de o revoluție tehnologică pe termen lung.
Mai puține joburi de începător?
Ce urmează? Așteptările pe termen mediu sunt optimiste, dar temperate. Peste jumătate dintre angajați se așteaptă la o calitate mai bună a muncii (58%) și la productivitate sporită (56%) în următorii trei ani. Însă, doar 31% cred că folosirea AI se va traduce și în salarii mai mari. Marea teamă rămâne legată de viitorul locurilor de muncă, în special al celor de la baza piramidei. 41% dintre managerii români cred că inteligența artificială va reduce numărul de roluri entry-level în companiile lor în următorii trei ani. Doar 25% se așteaptă la o creștere. Dar optimismul general rămâne ridicat: 60% dintre angajații români sunt foarte optimiști cu privire la viitorul rolului lor, una dintre cele mai mari ponderi la nivel global.
Surse:
