Știrile false ne înconjoară. Sau măcar asta cred tot mai mulți europeni. Un sondaj Eurobarometru citat de Mediafax arată că 55% dintre români spun că s-au lovit des sau foarte des de dezinformare în ultima săptămână. Locul doi în UE. Nu e puțin.
Cifrele s-au schimbat brutal în doar trei ani. În 2022, media europeană era de 28%. Acum? Peste 36%. Și doar 12% dintre cei întrebați cred cu tărie că pot separa adevărul de minciună.
Cine conduce topul neîncrederii
Ungaria stă pe primul loc cu 57% dintre respondenți care raportează expunere frecventă la fake news. România vine imediat, cu 55%. Spania completează podiumul la 52%.
Dar lista continuă. Bulgaria trece de 48%. Luxemburg și Malta ajung la 45%. Grecia, Cipru, Irlanda – undeva pe la 42-43%. Aproape jumătate din populația acestor țări simte că e bombardată constant cu informații false.
La polul opus? Finlandezii și germanii. Doar 26% raportează așa ceva. Suedezii, lituanienii și francezii vin aproape, cu 30%. Olanda și Belgia stau și ele jos.
De ce unii văd fake news peste tot, iar alții nu
Percepția nu înseamnă neapărat realitate. Konrad Bleyer-Simon, cercetător la Centrul pentru Pluralism Media și Libertatea Media, explică de ce e greu să interpretăm datele astea.
„Calitatea și amploarea activităților de educație media și de verificare a faptelor din țară pot juca un rol important în acest sens, dar și anumiți factori psihologici – motivele pentru care oamenii își subestimează sau supraestimează capacitățile și expunerea”, a declarat expertul pentru Euronews.
Există un tipar. Europa de Est și de Sud raportează expuneri mai mari, Europa de Nord și de Vest pare mai ferită. Coincidență? Greu de crezut.
Ce face o țară vulnerabilă
Bleyer-Simon punctează factorii care amplifică impactul dezinformării: polarizare ridicată, inegalități economice, sistem educațional slab, încredere scăzută în instituții. Plus politicienii cu discurs conflictual și populist.
Rezistența crește acolo unde există posturi publice de radiodifuziune puternice și independente. Autoreglementarea presei private contează și ea.
„Țările devin mai rezistente la dezinformare dacă dispun de un nivel ridicat de încredere în știri și de o populație mai înclinată să se informeze din mass-media decât din rețelele sociale”, a mai spus cercetătorul.
Încrederea – o sabie cu două tăișuri
Ironia sorții. Peste 6 din 10 europeni, adică 62%, spun că sunt încrezători în capacitatea lor de a recunoaște dezinformarea. Foarte siguri pe ei? Doar 12%. Aproape jumătate, 49%, sunt „oarecum încrezători”. Iar 32% recunosc deschis că nu prea le iese.
Studiul măsoară strict percepția utilizatorilor. Nimeni nu a verificat dacă ceea ce respondenții au considerat fake news chiar era fals. Cifrele reflectă mai degrabă o stare de spirit. Nu o radiografie exactă a dezinformării.
Rețelele sociale au accelerat vizibilitatea știrilor false. Asta e cert. Dar cum ne raportăm la ele, cum le filtrăm, cât de pregătiți suntem să le recunoaștem – aici diferențele dintre țări devin evidente. Și îngrijorătoare.
