Muzicianul Sting le-ar fi plătit foștilor săi colegi din trupa The Police peste jumătate de milion de lire sterline, în contextul unei dispute privind neplata unor redevențe. Chitaristul Andy Summers și bateristul Stewart Copeland revendică o parte din încasările lui Sting din streaming și descărcări digitale ale muzicii trupei, conform The Independent.
Disputa privind redevențele ajunge în instanță
Andy Summers și Stewart Copeland l-au acționat în instanță pe Sting (Gordon Sumner) anul trecut, solicitând redevențe cuprinse între 1,5 și 8 milioane de lire sterline pentru hituri precum „Roxanne” și „Every Breath You Take”. Potrivit BBC, avocații lui Sting au confirmat o plată de „peste 800.000 de dolari (595.000 de lire sterline)” către foștii colegi, dar neagă dreptul acestora la o parte din veniturile din streaming și descărcări.
Deși nu au credite de compozitori pentru majoritatea hiturilor The Police, Copeland și Summers invocă un „acord verbal” din 1977 privind împărțirea veniturilor. Aceștia susțin că înțelegerea a fost formalizată ulterior prin contracte scrise în 1981, revizuite în 1995 și 2016. Acordul îl recunoștea pe Sting ca autor principal, menționând însă și contribuțiile esențiale ale celorlalți doi membri.
Contribuția la „Every Breath You Take”
Piesa „Every Breath You Take” (1983) reprezintă un punct central în dispută, datorită riff-ului de chitară al lui Summers. Melodia de pe albumul „Synchronicity” este una dintre cele mai profitabile ale trupei, fiind desemnată de organizația Broadcast Music Inc. cel mai difuzat cântec din istoria radioului. Summers a susținut constant că aportul său a fost esențial. „Nu exista o parte de chitară pe piesă când a scris-o Sting”, a declarat el pentru Guitar Player într-un interviu din 2024. „Am intrat în studio, am auzit secvența de acorduri și mi-a venit imediat să cânt riff-ul pe care l-am creat. Era în stilul de chitară The Police, dacă vreți.”
Un raport CBS News din 2009 estima că Sting câștigă circa 2.000 de dolari (1.495 de lire sterline) zilnic doar din redevențele pentru această piesă, după ce l-a dat în judecată pe Sean „Diddy” Combs pentru folosirea neautorizată a unui sample în hitul „I’ll Be Missing You” (1997).
Tensiuni în trupă și vânzarea catalogului
Formată în 1977, trupa The Police s-a destrămat în 1984, după cinci albume de studio. O scurtă reuniune a avut loc în 2007 pentru un turneu aniversar, dar fără a înregistra material nou. Sting a menționat în trecut tensiunile creative. „Frustrarea mea era că aș fi scris material pentru un album întreg, dar trebuia să iau în considerare și aceste alte cântece care nu erau la fel de bune”, a spus el pentru Mojo în 2022. „Să explici cuiva de ce cântecul său nu funcționează este ca și cum i-ai spune că prietena lui e urâtă. Nu mai voiam să trec prin acea durere.”
În același an, Sting și-a vândut catalogul de compozitor, incluzând piesele The Police și cele solo, către Universal Music Group pentru o sumă estimată la 200 de milioane de dolari (148 de milioane de lire sterline).
Procedurile judiciare continuă
Conform BBC, niciunul dintre foștii membri nu a fost prezent la audierea preliminară de două zile, începută miercuri (14 ianuarie). Apărătorii lui Summers și Copeland solicită instanței să admită noi argumente, vizând dreptul la o parte din toate veniturile din streaming și descărcări, pe baza acordurilor existente. Ei argumentează că termenii contractelor trebuie interpretați în contextul evoluției industriei muzicale, unde streamingul a înlocuit vânzările fizice.
Avocații reclamanților au confirmat primirea unei plăți de 870.000 de dolari (647.000 de lire sterline) de la Sting și compania sa de publishing, dar au precizat că suma nu include dobânzi pentru „subplata istorică”. Valoarea totală a revendicărilor este de „nu mai puțin de 8 milioane de lire sterline”, putând crește „considerabil” dacă modificarea acțiunii este aprobată. În replică, avocații lui Sting susțin că streamingul este „interpretare publică”, nu o vânzare, și nu generează redevențe pentru ceilalți membri, cerând respingerea amendamentelor pe motiv că „nu au perspective reale de succes”. Audierea urma să se încheie joi (15 ianuarie), procesul urmând să aibă loc la o dată ulterioară.
