Fiul adoptiv al Luminitei Anghel si al lui Marcel Puscas si-a facut debutul in muzica cu aceasta piesa care se numeste „Imi pare rau”. Cei care o vor asculta cu siguranta ca isi vor da seama ca este o piesa emotionanta in care David Puscas isi cere scuze parintilor sai adoptivi. Cea care l-a ajutat sa scrie piesa si sa faca acest videoclip este Sarah J Sun, de care il leaga o prietenie de peste un an de zile. Aceasta a aflat povestea de viata a prietenului ei dupa ce l-a cunoscut si au hotarat sa faca aceasta piesa, chiar daca lui David nu i-a placut ideea la inceput.
Dar iata ca au lucrat impreuna la melodie si la videoclip si ce a iesit puteti vedea si voi in continuare. Sa speram ca povestea de viata pusa in versuri va avea un impact asupra personelor implicate dar si a fanilor, caci sigur multi se vor regasi in versuri, asa cum ne-au spus si protagonistii.
Este un mesaj direct către mama și tata, o replică la răutățile care s-au tot scris despre mine. Eu le cânt părinților mei acum, le mulțumesc pentru anii în care m-au crescut. Este o piesă intimă, iar prima oară când mi-a spus Sarah despre ce e vorba, nu am vrut sa continuam proiectul. Sunt curios cum va reacționa lumea. Nu e genul meu, dar a ieșit ceva wow”, a povestit David Puscas.
Cum suna versurile
„Pentru tot ce-ai dus / Pentru tot ce-am spus/ Îmi pare rău, acum îmi pare rău, / Știu că te-am rănit, / Doar eu am greșit/ Și-mi pare rău, acum îmi pare rău,/ Acum îmi pare rău/ Mamă, tu ai fost îngerul meu/ M-ai luat din mâini străine/ Și m-ai făcut fiul tău/ Și îți jur, că sub aripa ta/ Am trăit cele mai bune clipe din viața mea/ Mi-ai dat multă lumină,/ Cu blândețe m-ai purtat/ Apoi, absurd din presă/ Am aflat că-s adoptat/ Și-atunci, ușor din mine/ Demonii au strigat./ Îmi doream atât de tare să nu fie adevărat/ Am fost noi doi, atât/ Fiindcă tata a plecat/ Și într-o grea singurătate/ Noi de grijă ne-am purtat/ Te priveam cu ochii mari/ Te vedeam ca pe un zeu/ Să plec de lângă tine/ A fost lucru cel mai greu/ Uneori când închid ochii/ Te văd clar în fața mea/ Cum mă iei în brațe strâns Îmi dai puterea de-a lupta/ Dar când ochii îi deschid/ Tu nu esti, și-aș vrea să știi/ Cât de dor îmi e de tine/ Și ce mult aș vrea să vii / Și-am greșit față de tine/ Și stiu că te-am suparat/ Că n-am înteles viața/ N-am știut ce fac/ Dragă mamă, îți mulțumesc/ Dar nu m-am putut opri/ În viață, uneori, învățăm prin a greși/ Și din marea frică de a nu fi iar abandonat/ Am făcut totul greșit și eu te-am îndepărtat/ Și dacă m-auzi acum, vreau să știi că-mi pare rău/ Sunt eu, mă mai ții minte?/ David, fiul tău! Pentru tot ce-ai dus,/ Pentru tot ce-am spus/ Îmi pare rău, acum îmi pare rău,/ Știu că te-am rănit/ Doar eu am greșit/ Și-mi pare rău, acum îmi pare rău,/ Acum îmi pare rău”.
