Ai observat vreodată cum anumite melodii pur și simplu refuză să îmbătrânească? Câte dintre voi recunosc situația în care o piesă te transportă instantaneu în timp, la o amintire dragă? Ei bine, Registrul Național de Înregistrări, acea listă a comorilor audio istorice compilată anual de Biblioteca Congresului din America, este acum mai bogată cu 25 de titluri legendare.
Fetele care au redefinit topurile
Să fim sincere, cine nu a încercat măcar o dată coregrafia virală pentru „Single Ladies (Put a Ring on It)” în fața oglinzii? Iar acum, hitul lansat de Beyoncé în 2008 a intrat oficial în istorie. Alături de ea, pe listă se află și Taylor Swift cu albumul ei fenomen „1989” (lansat în 2014).
Un detaliu surprinzator este că, deși Registrul acoperă întreaga istorie a sunetului înregistrat, foarte rar sunt incluse opere din secolul 21. Astfel, Taylor Swift și Beyoncé sunt singurele artiste de pe lista de anul acesta cu lansări de după anul 2000.
O recunoaștere pentru femeile care au spart bariere
Așa cum povestește Variety într-un material recent publicat, o altă includere de excepție este albumul „Beauty and the Beat” din 1981 al trupei The Go-Go’s. Între noi fie vorba, fetele astea au deschis drumuri grele în industria muzicală.
„Mă simt extrem de onorată să fac parte dintre artiștii americani care sunt incluși în Biblioteca Congresului. Va fi grozav peste 100 de ani când cineva își va face cercetarea și va vedea The Go-Go’s acolo. Mi-ar plăcea ca peste 100 de ani să se privească înapoi și să se vadă cum personalitatea trupei a fost atât de importantă și muzica a fost atât de importantă în acel moment”, a declarat Belinda Carlisle.
Iar colega ei de trupă, Jane Wiedlin, a completat perfect această idee. „Nu știu dacă există un sentiment mai bun decât să știu că femeile își cresc fiicele și le pun să asculte The Go-Go’s. În ceea ce privește moștenirea The Go-Go’s, cea mai mare realizare este că am spart tavanul de sticlă. Mă cert mult pe tema asta, dar pur și simplu nu există nicio altă trupă formată exclusiv din femei care să fi ajuns pe locul 1 în topuri, să cânte la propriile instrumente și să-și scrie propriile piese. Niciuna. Asta devine din ce în ce mai important pe măsură ce trece timpul. Ideea că asta continuă de-a lungul generațiilor este de-a dreptul uluitoare.”
Pe aceeași listă a anilor ’80 o regăsim și pe inegalabila Chaka Khan cu single-ul „I Feel For You” din 1984.
„«I Feel for You» a fost un moment în care totul a convers, geniul lui Prince, muzicuța lui Stevie (Wonder), rap-ul lui Grandmaster Melle Mel și orice a pus Dumnezeu în mine în acea zi. Faptul că Biblioteca Congresului spune că această înregistrare aparține colecției permanente a patrimoniului sonor american înseamnă că nu a fost doar un hit, a fost istorie. Și sunt foarte recunoscătoare că am făcut parte din ea”, a explicat Chaka Khan.
Emoție pură și povești de suflet
Dacă ai trecut vreodată printr-o pierdere grea, știi cât de mult te poate alina o melodie. Single-ul lui Vince Gill din 1994, „Go Rest High on That Mountain”, a fost inclus tocmai pentru acest impact emoțional profund.
„Scriu cântece de peste 50 de ani, iar dacă m-ai întreba direct care este singurul cântec pentru care ai vrea să fii ținut minte, l-aș alege pe acesta, fără discuție. Nici măcar nu ar fi o competiție strânsă. În era mea de succes, a fost probabil înregistrarea cu cea mai slabă clasare în topuri pe care am avut-o vreodată, dar ceea ce acest cântec a ajuns să facă pentru alți oameni este ceea ce îl face special pentru mine. A fost scris de mine, plângând pierderea fratelui meu mai mare. Adevărul este că nu plănuisem niciodată să-l înregistrez. Un tip cu care lucram, Tony Brown, a auzit cântecul și a spus: «Trebuie să-l înregistrezi». Eu am zis: «E un pic prea personal». Iar el a spus: «Nu, lumea ar trebui să audă acest cântec»”, a mărturisit Vince Gill.
Și exact asta e cheia.
Trecând la un cu totul alt registru, lista îl include și pe Jose Feliciano cu nemuritorul „Feliz Navidad” din 1970. Chiar și pe radiourile din România, colindul lui începe să se audă inevitabil de la primele ninsori din decembrie, semn că muzica bună nu are granițe.
„Toată viața mea am vrut doar să-mi împărtășesc muzica, făcându-i pe alții fericiți, și astfel mă simt binecuvântat că timp de peste 60 de ani am reușit să fac exact asta, în întreaga lume. Dar apoi, în mod neașteptat, a fost «Feliz Navidad», micul meu colind, cel care a apărut pentru a le capta inimile, an de an. Onoarea de a fi adăugat în Registrul Național de Înregistrări al Bibliotecii Congresului depășește orice aș fi putut visa și, de aceea, din adâncul inimii mele, vreau să vă mulțumesc vouă și tuturor celor care îmi ascultă muzica. Vă iubesc sincer pe toți”, a spus Jose Feliciano.
De la jazz la coloane sonore de jocuri
Selecția din acest an este o adevărată călătorie în timp. Cea mai veche înregistrare adăugată este „Cocktails for Two” de Spike Jones and His City Slickers, din 1944. Anii ’90 sunt reprezentați de albumele semnate de Reba McEntire („Rumor Has It”), Rosanne Cash („The Wheel”), Weezer („Weezer (The Blue Album)”) și, pe bune, chiar și coloana sonoră a jocului video „Doom”, compusă de Bobby Prince.
Mai găsim aici nume uriașe precum Stevie Ray Vaughan and Double Trouble („Texas Flood”), Jamie Principle și Frankie Knuckles („Your Love”), Gladys Knight and the Pips („Midnight Train to Georgia”), The Charlie Daniels Band („The Devil Went Down to Georgia”), dar și albumul distribuției originale de pe Broadway pentru „Chicago” din 1975 sau transmisiunea luptei Ali vs. Frazier din 1971.
Nu lipsesc nici Oliver Nelson, Ray Charles, The Byrds, The Winstons, Paul Anka, Pérez Prado and His Orchestra, Ruth Brown și Kaye Ballard.
„Amploarea și diversitatea clasei 2026 a Registrului Național de Înregistrări surprinde frumos anvergura experienței americane în timp ce sărbătorim a 250-a aniversare a națiunii noastre. De la embleme ale R&B-ului la un favorit de sărbători en Español, de la o transmisiune sportivă legendară la superstarurile acestei generații, este o reflectare emoționantă a Americii la superlativ”, a declarat Robbin Ahrold, președintele National Recording Preservation Board.
Odată cu aceste 25 de adăugări recente, arhiva Bibliotecii Congresului numără în prezent exact 700 de înregistrări păstrate oficial pentru viitor.
