Tudor Chirilă, Irina Rimes, Loredana, Dan Bittman și Adrian Despot se numără printre cei 300 de artiști români care au semnat o scrisoare de protest față de o Ordonanță de Urgență a Guvernului Bolojan care ar modifica radical sistemul de colectare a drepturilor de autor pentru muzica difuzată în spații publice.
Scrisoarea adresată Guvernului și Ministerului Culturii contestă eliminarea gestiunii colective extinse, mecanismul prin care drepturile de autor sunt colectate centralizat prin organisme specializate, potrivit Viva Vedete.
Potrivit Viva Vedete-si-evenimente:
Ce presupune gestiunea colectivă extinsă
În prezent, restaurantele, hotelurile, mall-urile și alte spații care difuzează muzică nu trebuie să semneze contracte cu fiecare artist în parte. Ele încheie un singur contract cu un organism de gestiune colectivă, iar acesta se ocupă de colectarea și distribuirea banilor către artiști, inclusiv către cei care nu sunt membri.
Proiectul de OUG ar elimina acest sistem, obligând fiecare utilizator să negocieze individual cu artiștii pentru drepturile de difuzare a muzicii lor.
Îngrijorările artiștilor români
Plata drepturilor devine opțională, în practică, avertizează artiștii în scrisoarea de protest. Aceștia susțin că eliminarea gestiunii colective extinse ar duce la un sistem ineficient și ușor de eludat.
Un utilizator ar putea declara că are contracte directe cu unul sau doi artiști, pentru a evita plata colectivă, și apoi să difuzeze orice alt repertoriu, fără ca organizațiile de gestiune să poată verifica ce muzică este folosită în realitate.
Semnatarii subliniază că artiștii nu pot fi transformați în vânători ai utilizărilor muzicii proprii, fiind obligați să își caute singuri muzica prin hoteluri, restaurante sau baruri pentru a-și revendica drepturile.
Pozițiia Ministerului Culturii
Ministerul Culturii justifică modificările prin necesitatea conformării României la avizul motivat al Comisiei Europene privind gestiunea colectivă a dreptului de comunicare publică a operelor muzicale.
Nu există temei pentru a crede că lucrurile nu vor funcționa corect și productiv, a transmis Ministerul Culturii în răspunsul oficial adresat artiștilor care au contestat modificările.
Oficialii ministerului susțin că extinderea gestiunii colective facultative și la operele muzicale va asigura egalitatea de tratament pentru toate categoriile de autori și va garanta că nivelul remunerațiilor nu va fi inferior celui din prezent.
Consecințele practice ale modificărilor
Artiștii avertizează că noul sistem ar crea costuri suplimentare prin propunerea de a înființa un nou organism comun de colectare, finanțat din sumele care ar trebui să ajungă la ei. Aceștia solicită ca, dacă va exista un colector unic, acesta să fie desemnat dintre organismele deja existente.
Potrivit semnatarilor scrisorii, licențierea individuală este imposibilă sau prea costisitoare, având în vedere numărul mare de piese difuzate zilnic din surse precum radio, televiziune sau internet în spațiile publice din România.
Artiștii contestă că modificările ar fi necesare pentru aplicarea unei directive europene, susținând că legea actuală permite deja gestionarea individuală a drepturilor pentru cei care doresc acest lucru.
Solicitările finale ale artiștilor
Legea trebuie să îi protejeze pe titularii drepturilor, nu să creeze cadrul pentru a evita sau reduce plata drepturilor lor, subliniază artiștii în documentul de protest.
Aceștia solicită păstrarea și reglementarea gestiunii colective extinse pentru muzica difuzată în spații publice și arată că nicio directivă europeană nu propune diminuarea drepturilor cuvenite artiștilor.
Printre semnatarii scrisorii se numără și Damian Drăghici, toți aceștia reprezentând diverse genuri muzicale și generații artistice din România, de la pop și rock la muzică tradițională.
