Toate relațiile încep la fel: cu romantism, interes, spontaneitate și fluturași în stomac. Doi ani mai târziu, lucrurile stau cu totul altfel. Iată în ce sens:
1. La început, îi asculți cu interes toate poveștile plictisitoare.
Doi ani mai târziu, te prefaci că le asculți.
2. La începutul relației, o întâlnire înseamnă cină romantică și plimbare pe plajă.
Mai târziu, întâlnirea presupune găsirea unui restaurant bun și ieftin, apoi plătit taxiul jumi-juma.
3. La început, lași de la tine destul de mult. Faci compromisuri, gândindu-te că e cel mai bine așa.
Doi ani mai târziu, nu ai nici cea mai mică intenție să renunți la ,,luptă”. Nu sunt certuri, doar discuții în contradictoriu pe care ții morțiș să le câștigi.
4. La început, faci tot posibilul să-ți ascunzi părțile ,,întunecate”.
Doi ani mai târziu, știe tot ce se poate ști despre tine. Și te acceptă așa cum ești.
5. La început, te prefaci că nu ai nevoi fiziologice, că nu ai aparat digestiv.
Doi ani mai târziu, nu vezi nimic în neregulă cu trasul vânturilor de față cu iubitul/iubita.
6. La început, stați întinși pe iarbă și admirați cerul plin de stele.
Doi ani mai târziu, starurile pe care le urmăriți sunt cele de cinema. La televizor. De pe canapea.
De cât timp ești împreună cu iubitul/iubita?
