S-a stins regina bulinelor la 97 de ani. Cum a ajuns artista care picta halucinațiile un fenomen mondial?

Lumea artei primește o veste tristă: Yayoi Kusama, artista vizuală în vârstă de 97 de ani, cunoscută drept „regina bulinelor”, a murit pe 14 august. Decesul a fost confirmat printr-un comunicat oficial al companiei sale.

Dispariția sa încheie povestea uneia dintre cele mai recognoscibile prezențe din arta contemporană, o artistă pe care publicul a asociat-o cu buline, oglinzi și camere imersive, devenite populare și în rândul generațiilor tinere.

Născută în 1929 la Matsumoto, Yayoi Kusama a plecat în 1958 la New York pentru a scăpa de un mediu familial conservator. Mutarea i-a schimbat complet traseul și a dus-o în centrul avangardei americane.

În copilărie, artista a început să aibă halucinații vizuale cu modele repetitive. Acele imagini au devenit, mai târziu, materia ei primă: le-a transpus în artă ca să le poată suporta și controla.

La New York, bulinele au venit la pachet cu scandal și revendicări

În anii ’60, Kusama s-a impus la New York cu seria de pânze „infinity net” și cu „sculpturile moi”. De aici a pornit și semnătura vizuală care a făcut-o inconfundabilă.

Artista nu a stat deoparte. Și-a acuzat contemporanii, inclusiv pe Andy Warhol, că i-au preluat ideile fără să-i acorde credit.

În aceeași perioadă, Kusama a împins limitele. A organizat festivaluri ale corpului cu modele nud pictate cu buline și i-a scris președintelui Richard Nixon, căruia i s-a oferit să se culce cu el dacă oprește Războiul din Vietnam.

În 1968 a pus în scenă prima „nuntă homosexuală” din New York. Tot atunci a protestat și față de invadarea Cehoslovaciei, spălând un steag sovietic în fața sediului ONU, cum relatează Stiripesurse.

Opera ei a ieșit din muzee și a cucerit publicul larg

Yayoi Kusama a rămas una dintre cele mai cunoscute artiste contemporane din lume. Lucrările cu buline, sculpturile și instalațiile imersive, inclusiv „Infinity Rooms”, au ajuns în cele mai mari muzee și au atras un public uriaș.

O artistă născută din obsesie, halucinații și revoltă a creat un fenomen global. Estetica ei a fost recunoscută deopotrivă de lumea artei și de publicul care o descoperea pe telefon, într-o fotografie sau într-un clip scurt.

După moartea confirmată pe 14 august, în urma ei rămâne o semnătură vizuală pe care oricine o recunoaște dintr-o privire: bulina dusă până la capăt, din pânză în sculptură și din muzeu în cultura pop.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

News24Locuințele nu se ieftinesc la final de an, estimează un consultant. Ce avantaje oferă dezvoltatorii în schimbDolce SportReal Madrid a trecut cu 2-1 de Inter pe Bernabeu. Mbappe a ajuns la 71 de goluri în Champions LeagueGetPonyÎn atelier, după aproximativ un an de lucrări, Porsche-ul 944 al lui Tom Gorelik a ajuns să meargă singurLylaDe ce sunt tinerii atrași de obiectele și hobby-urile bunicilor. Ce spun psihologii despre nostalgieRevista IoanaO mână de nuci pe zi este asociată cu risc mai mic de hipertensiune. Ce înseamnă de faptFinanciarulProducția globală de smartphone-uri a scăzut la 275 de milioane de unități. Ce semnale dă pentru prețuri

Liviu Nistor

Liviu Nistor scrie pe bravonet.ro despre showbiz, horoscop și călătorii.