La fiecare copil născut în România, mor aproape doi oameni. Aceasta este realitatea demografică dură care forțează Guvernul să schimbe strategia de stimulare a natalității. Pentru prima dată, programul național de fertilizare in vitro (FIV) va fi finanțat masiv din fonduri europene, o mutare menită să ofere o șansă miilor de familii care luptă cu infertilitatea. Articolul de față explică cine poate primi banii, care sunt condițiile aflate acum în dezbatere publică și de ce această decizie vine într-un moment critic pentru viitorul țării.
De la bugetul de stat la fonduri europene
Până acum, sprijinul pentru procedurile FIV venea exclusiv de la bugetul de stat. Programul din 2025, de exemplu, oferea un ajutor de 15.000 de lei per beneficiar, sub forma a două vouchere digitale pentru medicamente și proceduri medicale. Banii se adresau atât cuplurilor, căsătorite sau nu, cât și femeilor singure diagnosticate cu infertilitate.
Problema? Finanțarea națională era limitată și impredictibilă. Mutarea programului sub umbrela fondurilor europene, prin Programul Operațional Sănătate, îi asigură continuitatea și dezvoltarea, chiar și în condiții de restricții bugetare severe. Anunțul a fost făcut de ministrul Muncii, Florin Manole, care a numit decizia „profund umană”, un pas dincolo de simplele acte administrative. „Vorbim despre oameni care nu cer privilegii, ci doar o șansă”, a declarat Manole, mulțumind pentru colaborare ministrului Sănătății, Alexandru Rogobete, și europarlamentarului Dragoș Pîslaru.
„Este o veste bună pentru mii de familii care trăiesc, zi de zi, cu speranța de a-și împlini visul de a avea un copil. Acesta este genul de proiect care aduce viață, speranță și încredere.” – Florin Manole, ministrul Muncii
Trecerea la finanțarea europeană înseamnă reguli noi și criterii mai stricte, menite să direcționeze fondurile către cei care au cea mai mare nevoie. Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) a demarat deja procedurile, lansând în consultare publică ghidul solicitantului.
Cine poate primi banii? Primele criterii, în dezbatere
Ministerul a publicat un set de condiții de eligibilitate, care se află în consultare publică în perioada 2 – 20 martie 2026. Propunerile pot fi trimise direct la adresa de e-mail a ministerului. Atenție, însă: regulile nu sunt bătute în cuie și pot suferi modificări până la forma finală. Așa cum arată proiectul acum, o femeie trebuie să îndeplinească simultan patru mari condiții:
1. Încadrarea într-o categorie vulnerabilă socio-economic. Programul vizează în mod special persoanele și comunitățile marginalizate, pentru a reduce inegalitățile de acces la tratamentele scumpe pentru infertilitate.
2. Vârsta între 20 și 45 de ani. Acesta este intervalul de vârstă considerat eligibil pentru a aplica la program.
3. Diagnostic medical clar. Este obligatoriu un diagnostic de infertilitate și o indicație medicală explicită pentru procedura FIV, ambele eliberate de un medic specialist în obstetrică-ginecologie cu competențe în tratarea infertilității.
4. Cetățenie și domiciliu. Beneficiarele trebuie să aibă cetățenie română și domiciliul sau reședința într-una dintre regiunile vizate de proiect. Deși ghidul nu le specifică punctual, un alt program al MIPE, dedicat copiilor, vizează regiunile cele mai afectate de probleme sociale: Nord-Est, Sud-Est, Sud-Muntenia, Sud-Vest Oltenia, Vest, Centru și Nord-Vest.
Calendarul exact pentru depunerea dosarelor nu a fost încă anunțat. Acesta va fi stabilit după încheierea perioadei de consultare publică și finalizarea ghidului.
Cifrele din spatele deciziei: o țară care dispare lent
Decizia de a folosi fonduri europene pentru natalitate nu este una întâmplătoare. Ea vine pe fondul unui declin demografic accelerat, confirmat de cele mai recente date de la Institutul Național de Statistică (INS). La 1 ianuarie 2025, populația rezidentă a României era de 19,04 milioane de persoane, cu peste 24.000 mai puțin față de anul precedent. Cauza principală este sporul natural negativ: diferența dintre nou-născuți și decedați a fost de -100.900 persoane.
Datele lunare sunt la fel de îngrijorătoare. În noiembrie 2025, de exemplu, s-au înregistrat doar 11.085 de nașteri, în timp ce numărul deceselor a fost de 18.589. Practic, numărul celor care au murit a fost de 1,7 ori mai mare decât cel al copiilor născuți. Pe tot parcursul anului 2024, în România s-au născut doar 142.613 copii, ceea ce înseamnă o rată a natalității de 7,5 născuți-vii la 1.000 de locuitori.
În paralel, populația îmbătrânește vizibil. Ponderea tinerilor sub 14 ani a scăzut, iar indicele de îmbătrânire demografică a urcat la 131,3 persoane vârstnice la 100 de tineri. Proiecțiile INS arată că, în cel mai probabil scenariu, populația României va scădea cu încă 3,4 milioane de persoane până în 2080.
Ce urmează și la ce să ne așteptăm
Primul termen concret este 20 martie 2026, data la care se încheie perioada de consultare publică pentru ghidul solicitantului. După centralizarea propunerilor, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, în colaborare cu Ministerul Muncii și cel al Sănătății, va elabora forma finală a documentului.
Abia după publicarea în Monitorul Oficial a normelor de aplicare, se va putea vorbi despre un calendar clar pentru depunerea cererilor de finanțare. Până atunci, persoanele interesate pot urmări site-urile oficiale ale ministerelor implicate și se pot pregăti din timp, asigurându-se că au diagnosticul medical necesar de la un medic specialist. Trecerea la finanțarea europeană este un colac de salvare pentru program, dar și un test de maturitate pentru administrația românească, chemată să gestioneze un proiect vital pentru viitorul demografic al țării.
