„Se agață de paie de vânt”. Așa sună descrierea acțiunii legale a Prințului Harry. Locul: Înalta Curte din Londra. Adversarul: trustul din spatele Daily Mail. Miza? Uriașă. Costurile? Pe măsură, potrivit Dailymail.
Ducele de Sussex nu e singur în acest demers. Alături de el, alte șase nume grele, inclusiv Sir Elton John și actrița Liz Hurley. Toți acuză jurnaliștii de la Associated Newspapers de fapte grave: ar fi angajat detectivi particulari pentru a le spiona telefoanele și a fura informații. Răspunsul trustului de presă, citat chiar de Dailymail, a fost tranșant. Acuzațiile sunt „absurde” și „pur și simplu neadevărate”.
De unde veneau, de fapt, informațiile? Surse de la cel mai înalt nivel
Apărarea a contraatacat cu exemple. Beton. Avocatul Antony White KC, reprezentantul Associated, a promis în fața curții dovezi clare. Jurnaliștii au folosit surse perfect legitime pentru articolele lor. Un exemplu? Un articol din 1997 despre uciderea adolescentului Stephen Lawrence. Informația a venit direct de la ministrul de Interne de atunci, Jack Straw, care i-a dat-o personal editorului Daily Mail. Nimic ilegal aici.
Surprinzător sau nu, alte articole controversate ar fi avut surse… neașteptate. Chiar publicistul lui Sir Elton John. Sau secretarul de presă al Prințului Harry. Avocatul White a plusat, sugerând că unii reclamanți aveau prieteni cam „vorbăreți” în anturaj, inclusiv în cel al lui Harry, oameni care nu se fereau de presă. Concluzia apărării: mărturiile jurnaliștilor demonstrează „o relatare convingătoare a unui model de obținere legitimă a articolelor”.
Proba cheie, contestată: Un detectiv susține că i-a fost falsificat un document
Piesa de rezistență a acuzării? Niște chitanțe care arată plăți de la ziare către detectivi particulari. Dar avocatul apărării le-a demontat rapid: chitanțele nu dovedesc că s-au cerut activități ilegale. A numit efortul de a lega plățile de spionaj drept „exemple de agățare de paie de vânt și de a le lega într-un mod care nu are nicio bază analitică adecvată”. Apoi a venit bomba. Apărarea a țintit singura mărturie directă de la un detectiv, Gavin Burrows. Deși avocații reclamanților au prezentat o declarație semnată de el, Burrows a ieșit public și a spus că documentul nu-i aparține. Mai mult, susține că semnătura este un fals. O acuzație de o gravitate extremă.
Zeci de jurnaliști, chemați la bară. „Nu a existat spionaj la noi în redacție”
Trustul de presă nu glumește. Se pregătesc să aducă zeci de angajați în fața instanței pentru a-și demonstra nevinovăția. „De sus în jos, editorii, șefii de departamente și jurnaliștii Associated… se aliniază pentru a respinge acuzațiile reclamanților de spionaj telefonic habitual și pe scară largă”, a punctat avocatul White. A recunoscut ceva: s-au folosit „agenți de investigație”. Dar doar până în 2007, când practica a fost interzisă. A mai amintit și de o anchetă internă majoră, prezentată la investigația Leveson din 2012. Concluzia de atunci? Nicio dovadă de interceptare a telefoanelor în companie. Niciuna.
Harry vrea adevărul, nu banii. Miza: 38,8 milioane de lire sterline
Prințul Harry a fost ieri în sală. Lângă el, Liz Hurley și fiul ei, Damian. El va fi primul martor, poate chiar de azi. Avocatul său, David Sherborne, a explicat de ce. Ducele consideră că a „îndurat o campanie susținută de atacuri împotriva sa pentru că a avut îndrăzneala de a se opune Associated”. Nu e vorba de bani, insistă Sherborne. Miza reală este alta: „descoperirea adevărului despre ce li s-a făcut și tragerea la răspundere a Associated”. Dar adevărul costă. Costă enorm. Cheltuielile de judecată sunt estimate la o sumă amețitoare: 38,8 milioane de lire sterline. Un proces care ar putea schimba pentru totdeauna presa britanică.
