Mircea Florian are 76 de ani și a rămas activ între România și Germania

Adaugă BRAVOnet ca sursă preferată în Google

Până nu demult, numele lui Mircea Florian trimitea mai ales la istoria avangardei românești. Acum, în 2026, artistul din Satu Mare nu stă în vitrină: la 76 de ani, își împarte viața între Germania și România și vine după două evenimente concrete din 2025, o carte de poezie și un concert experimental la București.

Mircea Florian își schimbă, de fapt, locul în poveste: din reper de arhivă devine din nou prezență activă. Pe 20 septembrie 2025, în cadrul Festivalului Internațional de Poezie București, și-a lansat volumul „Cântece” la Editura Tracus Arte, în Grădina Muzeului Național al Literaturii Române. În noiembrie 2025, a urcat pe scena de la Terasa Florilor din București alături de DJ Vasile și compozitorul Dragoș Andriana.

Partea care face diferența pentru publicul mai tânăr e formula acestui concert: muzică acustică dusă mai departe prin improvizație, electronică și live-looping. Nu vorbim, deci, despre un artist care repetă un repertoriu vechi, ci despre unul care alege colaborări cu nume de azi și își mută muzica într-o zonă vie, unde generațiile se întâlnesc direct pe scenă.

Stilul neliniștit al artistului după decenii de carieră

Mircea Florian nu a avut niciodată un singur costum artistic. De-a lungul carierei a fost cunoscut sub mai multe nume, de la Florian din Transilvania la FloriMan, M.A.N. sau Tralalart, și a fondat proiecte precum Zburătorii, Ceata Melopoică și Florian din Transilvania. Tocmai aici stă și firul care leagă prezentul de trecutul lui: schimbă forma, dar nu și pofta de experiment.

În 1986, lansa la Electrecord albumul „Tainicul vârtej”, iar prezența lui pe scena culturală românească a rămas constantă chiar și după stabilirea în Germania. Contextul e important: Mircea Florian este considerat unul dintre pionierii muzicii experimentale și electronice românești încă din anii ’60-’70, iar activitatea din 2025 arată că nu a rămas blocat în eticheta de legendă.

Dincolo de scenă, traseul lui are și o latură neașteptată. A studiat cibernetica la Institutul Politehnic din București și a predat cursuri, inclusiv unul de Artă Cinetică la Universitatea de Arte. El a explicat că, atunci când și-a început activitatea didactică în România, a simțit că trebuie să dea ceva înapoi țării și a prezentat apoi și studenților de aici ce i-a învățat pe germani, pentru că era mare nevoie.

Tot în această logică a mers și proiectul său de legătură între cele două țări. Mircea Florian a povestit, potrivit Cancan.ro, că a construit „un fel de «pendul cultural»”, aducând în țară artiști importanți din spațiul german. Schimbul cultural, sprijinit de instituții germane, a durat aproximativ 12 ani.

Extinderea spre patrimoniu și colaborări diverse

Artistul a creat și o fundație pentru salvarea meșteșugurilor tradiționale, organizând o școală de vară dedicată tulnicului. Tulnicul este un instrument extraordinar, toată lumea e de acord că e reprezentativ, că reprezintă un simbol al românilor. Încetul cu încetul, dacă nu suntem atenți, n-o să-l mai avem.

Lista colaborărilor lui arată cât de larg s-a mișcat între lumi diferite. A compus muzică pentru filme regizate de Iulian Mihu, Mircea Veroiu și Alexa Visarion și a lucrat cu formații ca Phoenix, Metropol și Shukar Collective. În 2011, Senatul Universității de Vest „Vasile Goldiș” din Arad i-a acordat titlul de Doctor Honoris Causa.

Ce se schimbă acum în felul în care îl privim? Mircea Florian nu rămâne doar numele unui album din 1986 sau al unei generații trecute, ci un artist care, în 2025 și 2026, continuă să circule între poezie, electronică, educație și proiecte culturale între România și Germania.

Denisa Enache

Denisa Enache scrie pe bravonet.ro despre showbiz, călătorii și timp liber.