Ye (artistul cunoscut anterior ca și Kanye West) a revenit pe scenă cu primul său concert solo din Statele Unite din 2021. Și a făcut-o în stil mare. Două show-uri sold-out pe SoFi Stadium din Inglewood, California, în fața a 70.000 de spectatori în fiecare seară. Timp de două ore, artistul a performat de pe un semi-glob masiv, amplasat în mijlocul arenei, în timp ce artificii și lasere completau atmosfera.
O revenire atent orchestrată
Performanța marchează începutul a ceea ce pare a fi o revenire atent calculată. Vine după ani de zile în care tiradele sale împotriva evreilor și a colegilor de breaslă i-au pătat o moștenire care părea de neatins. E drept că, în ianuarie, Ye a cumpărat o pagină întreagă de publicitate în Wall Street Journal pentru a cere iertare. El a atribuit comportamentul său, care a inclus declarația șocantă „Sunt un nazist” și lansarea single-ului „Heil Hitler”, diagnosticului de tulburare bipolară de tip 1. Acesta ar fi provocat un „episod maniacal de patru luni de comportament psihotic, paranoic și impulsiv care mi-a distrus viața”.
Și, deloc coincidență, la doar câteva zile distanță, s-a anunțat că Ye a semnat un contract de șapte cifre cu Gamma, o companie de muzică ce a lansat recent albume pentru Mariah Carey și Usher. Toate acestea au condus la „Bully”, al doisprezecelea său album, care a apărut pe serviciile de streaming sâmbăta trecută, după o perioadă neobișnuită de tăcere publică din partea lui Ye.
Perfecționistul Kanye lovește din nou
Ye nu a vorbit prea mult cu publicul. Ba chiar deloc. Singurele pauze au fost pentru a regla producția și, într-un moment intens distribuit online, pentru a-și certa directorul de lumini. „Nu am vocea în cască”, a spus el în timp ce încerca să cânte piesa „King”. Mai târziu, a ordonat: „Fă pământul să se miște mai încet”.
Dar cel mai tensionat moment a fost la începutul piesei „Good Life”. „Nu-mi place când luminile astea se mișcă așa, ca la discotecă și căcaturi”, a răbufnit el. A fost nevoit să reia piesa de încă două ori pentru a obține efectul dorit. „Ăsta e un fel de scheci de la ‘SNL’ sau ce? Nu mai faceți luminile alea vibrante de Vegas, frate. Am discutat asta la repetiții.”
Cam atât am văzut din vechiul Kanye, cel al cărui perfecționism atinge uneori cote comice.
Muzica mai presus de controverse?
V-ați gândit vreodată dacă muzica poate șterge cu buretele totul? Asta pare să fi fost miza serii. La început, părea că va cânta integral albumul „Bully”, dar apoi show-ul s-a transformat într-un fel de „greatest hits”. A fost o reamintire că, în ciuda tuturor controverselor, cea mai mare armă a sa rămân piesele care, fie că ne place sau nu, fac parte din istoria muzicii moderne.
Pe scenă au urcat și fiica sa, North West, și Don Toliver. Au fost momente în care era greu de spus dacă Ye cânta live, pe bune, ceața învăluind scena și ascunzându-l în întuneric. De multe ori, negativul îi acoperea clar vocea. Numai că acest detaliu a contat prea puțin pentru cei prezenți, care păreau să fi uitat de bagajul greu cu care a venit acest concert.
Până la urmă, a fost o seară pentru a ne aminti de măreția lui Ye de altădată. Au răsunat piese canonice, de la „Can’t Tell Me Nothing” și „Heartless” la „Through the Wire” și „All Falls Down”. Reacția zgomotoasă a mulțimii a sugerat că există o cale de întoarcere pentru Ye, atâta timp cât muzica este pusă pe primul loc.
Când notele inconfundabile ale piesei „Runaway” au început să se audă pentru a încheia spectacolul, publicul a părut să accepte că, cel puțin pentru o noapte, nu totul a fost pierdut pe parcurs.
