Industria muzicală globală a înregistrat venituri record de 31,7 miliarde de dolari în 2025, marcând al 11-lea an consecutiv de creștere. Cifrele arată o majorare de 6,4% față de anul precedent, când încasările s-au oprit la 29,6 miliarde de dolari. se fac bani frumoși din muzică.
Streamingul domină, dar vinilul surprinde
Grosul banilor, cum era de așteptat, a venit din streamingul plătit. Acesta a generat 52,4% din totalul veniturilor, adică 16,6 miliarde de dolari, de la un număr puternic de 837 de milioane de utilizatori. Dacă adăugăm și streamingul susținut de reclame, ajungem la o cotă de 69,6% din piața globală, adică aproximativ 22 de miliarde de dolari.
Numai ca surpriza vine din altă parte. Vânzările fizice „au crescut într-un ritm mai rapid decât orice alt format”, arată datele, iar principalul motor a fost interesul uriaș pentru viniluri. Acest format a înregistrat o creștere de 13,7% de la an la an. E drept că cifrele confirmă tendința din SUA, unde vânzările de viniluri au depășit pragul de 1 miliard de dolari pentru prima dată din 1983. Cine ar fi crezut asta acum 15 ani, pe bune?
Cine sunt regii și reginele topurilor globale
Iar când vine vorba de artiștii care au generat aceste sume, lista nu aduce surprize majore. Taylor Swift este, de departe, cea mai de succes artistă a anului trecut la nivel mondial. Ea este urmată, în ordine, de grupul K-pop Stray Kids, Drake, The Weeknd, Bad Bunny și Kendrick Lamar. Top 10 este completat de Morgan Wallen, Sabrina Carpenter, Billie Eilish și Lady Gaga.
La capitolul single-uri, tot Taylor Swift domină cu piesa „The Life of a Showgirl” pe primul loc. Pe podium se mai află și KPop Demon Hunters (locul 3), în timp ce piese precum „SOS” de la SZA (locul 7) și „10” de la trupa japoneză Mrs. Green Apple au avut, si, un succes răsunător.
America Latină, motorul creșterii
Dincolo de cifrele generale, anumite regiuni au explodat pur și simplu în 2025. America Latină a înregistrat cea mai mare creștere, cu un salt de 17,1%. Nici Orientul Mijlociu și Africa de Nord (MENA) sau Africa Sub-Sahariană nu s-au lăsat mai prejos, ambele regiuni raportând o creștere de 15,2%.
Singurul segment care a înregistrat o scădere a fost cel al veniturilor din sincronizări (folosirea muzicii în filme, reclame etc.), care a coborât de la 700 la 600 de milioane de dolari de la un an la altul.
Marea provocare se numește Inteligența Artificială
Dar nu totul este despre creștere și topuri. O temă majoră de discuție în industrie este impactul Inteligenței Artificiale, mai ales practica unor companii de a-și antrena modelele folosind cantități uriașe de muzică fără a avea acordul creatorilor. Poziția industriei este clară: „Casele de discuri se implică activ și colaborează cu dezvoltatorii de AI care recunosc și respectă drepturile creatorilor prin licențe negociate, în timp ce îi înfruntă pe actorii rău-intenționați care folosesc muzica fără permisiune”.
Marile case de discuri, precum Universal, Warner și Sony, au început deja să încheie parteneriate cu startup-uri din domeniul AI. Rob Stringer, CEO-ul Sony Music, a subliniat direcția: „Vom îmbrățișa tehnologia care servește muzicienilor, vom combate frauda în streaming și ne vom asigura că AI-ul sporește creativitatea umană. Următorul val de ascultare plătită va decurge din această abordare, corectitudine, inovație și angajament pe termen lung față de oamenii care fac muzica”.
