,,Trebuie să ne vedem pe noi înșine ca pe niște miracole primordiale.” (Viginia Satir)
Platformele de socializare (Facebook, instagram, youtube etc.), abundă din oportunități de comparare socială. Fenomenul de comparare socială se referă la faptul că indivizii sunt motivați să se perceapă și să se prezinte pe ei înșiși, într-o lumină favorabilă. Pentru acest lucru, trebuie să observe cum se prezintă ceilalți și să își ajusteze în consecință auto-prezentarea.
Studiile realizate în acest domeniu, au examinat impactul cronic sau temporar, al expunerii la informații de comparare socială în mediul social media asupra stimei de sine. O cercetare a examinat dacă utilizarea frecventă a Facebook-ului, se asociază cu un nivel scăzut al stimei de sine. Rezultatele studiului au relevat faptul că participanții care folosesc des Facebook-ul, prezintă un nivel scăzut al stimei de sine.
Un alt studiu a examinat influența expunerii temporare la profile social media, asupra stimei de sine și asupra evaluării de sine relative. Rezultatele au arătat că stima de sine și evaluarea de sine relativă, erau mai scăzute atunci când profilul persoanei țintă, conținea informații de comparare de nivel superior ( ex: obiceiuri sănătoase, activitate intensă la nivel de rețele sociale), decât în cazul în care profilul persoanei țintă conținea informații de comparare de nivel inferior (ex: obiceiuri nesănătoase, activitate scăzută la nivel de rețele sociale). Studiile ne ilustrează, rolul social media asupra stării noastre de bine.
Site-urile de socializare prezintă o serie de avantaje și permit utilizatorilor: să-și construiască un profil electronic, să ofere detalii despre viața și experiențele lor, să posteze imagini, să mențină relații, să planifice evenimente sociale, să lege noi relații de prietenie, să facă observații despre viețile celorlalți, să își îndeplinească nevoile de apartenență, să își exprime convingerile, preferințele și sentimentele. Prin urmare, rețelele social media îndeplinesc o serie de funcții sociale și oamenii la nivel conștientizat sau neconștientizat, folosesc aceste platforme, ca bază pentru funcțiile de comparare socială, cum ar fi: evaluarea de sine sau de auto-îmbunătățire.
O altă cercetare a examinat dacă expunerea în social media, se asociază cu schimbări în ceea ce privește evaluarea de sine. Compararea socială ,,în sus” apare atunci când ne raportăm la alții, superiori nouă care au caracteristici pozitive. Compararea socială ,,în jos”, apare atunci când ne comparăm cu alții ,,inferiori” nouă, care au caracteristici negative. Compararea ,,în sus” poate fi benefică atunci când inspiră oamenii să devină precum cei cu care se compară. Studiul arată însă că mult mai adesea, se întâmplă ca oamenii să se simtă inadecvați, au o stimă de sine scăzută și trăiesc emoții negative.
Platformele de socializare, permit utilizatorilor să se prezinte în modalități care reprezintă percepția lor ideală de sine. Este posibil ca oamenii să-și compare sinele lor realist offline, cu sinele online idealizat al celorlați, care poate fi în detrimentul stării lor de bine și al evaluării de sine. O persoană care deține un cont de socializare cu activitate intensă: primește multe comentarii, răspunsuri și like-uri virtuale sau aprobări ale conținutului postat, poate fi o țintă a comparării ,,în sus”, în termeni de popularitate, sociabilitate sau capital social perceput.
Studiile în acest domeniu, arată că oamenii tind să creadă că ceilalți care utilizează social media, au o viață mai bună decât a lor. Oamenii care recurg la comparare socială pe platformele de socializare, raportează simptome depresive mai accentuate și își evaluează sinele actual, ca fiind într-o mai mare discrepanță cu sinele lor ideal. Cei care petrec mai mult timp pe platformele de socializare, au un nivel scăzut al stării de bine.
Prin urmare, frecvența crescută a utilizării site-urilor de socializare, se asociază cu un nivel scăzut al stimei de sine. Se evidențiază faptul că raportarea imaginii noastre la a celor pe care îi urmărim pe conturile de socializare și îi considerăm superiori nouă, poate fi și în detrimentul stării noastre de bine. A ne compara sinele real, cu o imagine online idealizată, ne adâncește nemulțumirea de sine.
Autor: Magda Mînzatu, Psiholog





