Francesco Guccini a murit la 86 de ani. Ce a decis familia pentru funeralii și comemorarea publică

Francesco Guccini, figură centrală a culturii italiene, a murit. Cântărețul, compozitorul, poetul și scriitorul a încetat din viață la 86 de ani, în noaptea de miercuri spre joi, 6 august 2026. Decesul a avut loc la locuința sa din Pavana, un sat din Apeninii Tuscano-Emilieni.

Artistul s-a născut la Modena pe 14 iunie 1940. Familia i-a confirmat decesul, iar agenția italiană ANSA a fost prima care a relatat vestea. Funeraliile vor avea loc în zilele următoare, într-un cadru restrâns și strict privat, respectând dorința explicită a artistului. O ceremonie publică de comemorare va fi organizată în luna septembrie.

Artistul a avut o legătură profundă cu Pavana

Legătura lui Francesco Guccini cu Pavana a fost definitorie. Acolo și-a petrecut copilăria, în satul bunicilor paterni, unde familia s-a refugiat în timpul Celui de-al Doilea Război Mondial. Această experiență i-a influențat opera, atât în poezie, cât și în proză.

După primele experiențe muzicale din anii ’50 și o perioadă ca tânăr reporter la Gazzetta di Modena, s-a mutat în 1961 la Bologna, orașul consacrării sale. Cariera i-a accelerat în anii ’60. Atunci a compus pentru Caterina Caselli, Equipe 84 și I Nomadi, semnând piese precum „Auschwitz” și „Dio è morto”.

Debutul său discografic ca solist a avut loc în 1967, cu albumul „Folk beat n. 1”. Au urmat discuri care i-au consolidat locul în muzica italiană. Albumul „Radici”, lansat în 1972, a inclus piese ca „La locomotiva”, „Incontro”, „Il vecchio e il bambino” și „Piccola città”. Succesul comercial a venit în 1976 cu „Via Paolo Fabbri 43”, album care conține „L’avvelenata”, un răspuns direct la criticile primite.

În 1978 a lansat „Amerigo”, cu piesa „Eskimo”, cea care i-a adus supranumele de „cantautorul cu haina eskimo”. După albumul „L’ultima Thule” din 2012, și-a anunțat retragerea din concerte pentru a se dedica scrisului. A revenit însă în studio cu albumele „Canzoni da intorto” (2022) și „Canzoni da osteria” (2023).

Guccini a fost și scriitor, profesor și scenarist

Numele lui Guccini a fost relevant în mai multe zone ale culturii. A scris proză și eseuri, iar debutul său literar a avut loc în 1989 cu volumul „Cròniche epafàniche”. Au urmat titluri precum „Vacca d’un cane” și o serie de romane scrise în colaborare cu Loriano Macchiavelli.

Între 1965 și 1985, a predat limba italiană la Dickinson College din Bologna. A fost și scenarist, autor de benzi desenate, actor și cercetător în dialectologie. Universitatea din Bologna i-a acordat în 2002 titlul de doctor honoris causa în Științele Educației. În 2020, a fost finalist la Premiul Campiello cu romanul „Tralummescuro”.

Artistul a primit numeroase distincții, printre care mai multe trofee Targa Tenco și Premio Tenco. Dispariția sa închide un capitol important al muzicii folk-rock politice și sociale din Italia. Viva

Familia a transmis o declarație publică. În cererea ca acest moment de durere să fie trăit în cea mai mare intimitate, dorim să le mulțumim anticipat tuturor celor care ne vor fi alături în această suferință cu afecțiune, discreție și respect. Pentru public, următorul reper este ceremonia de comemorare anunțată pentru luna septembrie.

Liviu Nistor

Liviu Nistor scrie pe bravonet.ro despre showbiz, horoscop și călătorii.