De ce România nu are încă nicio platformă crypto autorizată MiCA?

La Autoritatea de Supraveghere Financiară, ghișeul pentru licențele crypto europene există doar pe hârtie. Nicio firmă nu a depus vreun dosar, nicio cerere nu a fost respinsă. Instituția nu are încă dreptul legal să le primească.

România nu are nicio platformă crypto autorizată MiCA pentru că Guvernul nu a adoptat ordonanța care desemnează ASF drept autoritate competentă, așa cum cere articolul 93 din Regulamentul (UE) 2023/1114. Fără această desemnare, ASF nu poate primi și analiza cereri, deși perioada de tranziție europeană s-a încheiat la 1 iulie 2026. Noul guvern, învestit pe 20 octombrie, poate debloca situația.

Cronologia blocajului a fost refăcută pas cu pas de Mihai Popa, analist și jurnalist la Cryptology.ro, site de știri și analize crypto în limba română, independent editorial și fără sponsori. În reconstituirea lui, drumul ordonanței MiCA trece prin două crize politice și printr-un guvern care nu a mai apucat să fie învestit.

Analiza completă, cu trimiterile la documentele oficiale, poate fi citită în articolul original De ce ASF nu poate autoriza nicio platformă crypto din România, deși termenul a trecut?.

Articolul 93, piesa care lipsește din legislația românească

Articolul 93 din MiCA cere fiecărui stat membru să numească o autoritate națională care supraveghează furnizorii de servicii de criptoactive, iar România nu a făcut încă această numire. MiCA, prescurtarea de la Markets in Crypto-Assets, este regulamentul european care fixează reguli comune pentru emiterea criptoactivelor și pentru firmele care le tranzacționează sau le păstrează în numele clienților. ASF are experiența pieței de capital și procedurile deja schițate, dar nu are temeiul legal ca să înceapă autorizările.

Prim-vicepreședintele instituției, Gabriel-Ioan Avrămescu, a legat explicit blocajul de acest articol și a spus că procedurile pot porni abia după desemnare. Pentru StartupCafe.ro, ASF a rezumat situația într-o singură frază: „Nu există cereri depuse, admise sau respinse”.

Problema îi privește pe toți cei pe care regulamentul îi numește CASP, adică furnizori de servicii de criptoactive. Intră aici exchange-urile și custozii care păstrează activele clienților, dar și operatorii de platforme de tranzacționare sau firmele care execută ordine pentru alții.

De ce OUG 10/2025 nu ține loc de licență MiCA

Ordonanța de urgență 10/2025 nu creează un regim de autorizare MiCA, deși e citată des ca și cum ar face-o. Publicată în Monitorul Oficial pe 13 martie 2025, ea a modificat legea antispălare, Legea 129/2019, și i-a încadrat pe furnizorii crypto drept instituții financiare. Tot prin ea, pragul de verificare a clienților la transferurile ocazionale a coborât la 1.000 de euro.

Textul nu desemnează însă nicio autoritate competentă în sensul articolului 93. Confuzia apare chiar și în unele analize ale caselor de avocatură și în ghiduri juridice internaționale care se contrazic între ele. Pentru o firmă care se pregătește de autorizare, o asemenea lectură greșită poate costa luni de muncă.

Cum s-a împotmolit ordonanța MiCA în criza politică

Proiectul ordonanței MiCA a intrat în consultare publică în mai 2025 și a rămas neadoptat un an și jumătate, prins între schimbările de guvern. Ministerul Finanțelor l-a pregătit împreună cu ASF și cu Banca Națională a României. Varianta inițială prevedea un regim național de tranziție până la 30 noiembrie 2025, termen care a trecut fără ca ordonanța să existe.

Guvernul Bolojan a adus proiectul în ședință abia pe 2 aprilie 2026, în primă lectură și fără vot. Pe 5 mai, o moțiune de cenzură susținută de PSD și AUR a demis executivul, care a rămas de atunci interimar. Codul administrativ nu îi permite unui guvern interimar să emită ordonanțe, așa că dosarul a înghețat.

Încercarea de a instala un nou cabinet a eșuat pe 22 iunie 2026. Guvernul propus de Adrian Veștea a strâns 189 de voturi, față de cele 233 necesare, iar Parlamentul a intrat apoi în vacanță până la 1 septembrie. Abia pe 20 octombrie 2026 a fost învestit guvernul Luca Niculescu, cu 280 de voturi, iar acesta are acum puterea legală de a adopta ordonanța.

Ce a schimbat termenul din 1 iulie 2026

Data de 1 iulie 2026 a închis perioada de tranziție prevăzută de articolul 143 alineatul (3) din MiCA, în care furnizorii existenți puteau funcționa în continuare pe regulile naționale. România alesese durata maximă a acestei perioade, conform tabelului publicat de ESMA. Amânarea a câștigat timp, dar problema a rămas pe loc.

De atunci, Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA) le cere furnizorilor neautorizați să nu mai atragă clienți și să își închidă activitatea în mod ordonat. Registrul interimar al ESMA număra 243 de furnizori autorizați la 26 iunie 2026, dintre care 57 în Germania, potrivit datelor compilate de Cointelegraph. Până la finalul lui iulie, lista ajunsese la 309. În iunie, România figura printre cele cinci state fără nicio licență emisă, alături de Grecia, Ungaria, Polonia și Portugalia.

Președintele ASF, Alexandru Petrescu, a declarat pe 21 octombrie 2026 că România este singura jurisdicție financiară din Europa fără reguli MiCA aplicabile. Tot atunci a recunoscut că instituția nu are destui oameni pentru supravegherea pieței crypto.

Semnalele venite din alte direcții n-au lămurit mare lucru. Pe 5 iunie, Capital.ro relata, pe surse neoficiale, că ANAF consideră încă valabil registrul furnizorilor de servicii de monede virtuale. O înregistrare fiscală sau antispălare nu înlocuiește însă o licență MiCA. Ce se întâmplă concret cu fondurile ținute la un operator rămas fără autorizare se poate citi în materialul despre ce se întâmplă cu banii tăi din crypto dacă platforma nu a primit licența MiCA.

Firmele românești, obligate să plece ca să rămână în joc

Singura cale de autorizare pentru o firmă crypto românească este, deocamdată, mutarea sediului într-un alt stat membru. Articolul 59 alineatul (2) din MiCA leagă licența de țara în care se află sediul social. Un antreprenor din București sau din Cluj ar trebui, așadar, să înființeze o entitate în Lituania, în Malta sau într-o altă jurisdicție care emite deja autorizații.

Pașaportul european permite unei firme autorizate într-un stat membru să ofere servicii în toată Uniunea, pe baza unei notificări transmise autorității din țara de origine. De aici pornește dezechilibrul. Clienții români pot folosi liniștiți platforme autorizate în alte state, în timp ce firmele locale plătesc relocarea cu tot ce presupune ea, adică avocați, capital minim și oameni de conformitate angajați în străinătate. Efectele pașaportării asupra aplicației pe care o deschizi zilnic sunt explicate în analiza despre felul în care regulile UE îți afectează exchange-ul folosit zilnic.

Nici marii jucători nu scapă de asemenea calcule. Binance și-a retras pe 25 iunie 2026 cererea depusă în Grecia și a anunțat că va aplica în alt stat membru, fără să spună care.

Pentru Mihai Popa, editorialist la Cryptology.ro, redacția românească unde reglementarea crypto și fiscalitatea stau alături de subiecte precum tokenizarea și activele din lumea reală, concluzia e incomodă. Clientul român rămâne acoperit cât timp folosește platforme pașaportate din alte state, iar nota de plată pentru blocaj ajunge la antreprenorii locali.

Ce înseamnă lipsa licențelor MiCA pentru cei 600.000 de investitori

Pentru cei aproximativ 600.000 de români care investesc în crypto, lipsa licențelor locale mută verificarea în sarcina fiecăruia. Cifra este o estimare a casei de avocatură Hațegan Attorneys, relatată de Economedia. Înainte să depună bani pe o platformă, investitorul trebuie să caute singur numele operatorului în registrul interimar al ESMA și să vadă ce stat i-a dat licența. Un operator care lipsește din registru sau care invocă doar o înregistrare națională mai veche merită privit cu prudență până se lămurește situația. Cadrul general al regulamentului, inclusiv regimul stablecoinurilor, e prezentat pe larg în articolul despre ce înseamnă MiCA pentru un investitor obișnuit din România.

Obligațiile fiscale merg înainte indiferent de blocaj. Din 2026, câștigurile din criptomonede se impozitează cu 16%, iar Directiva DAC8, transpusă prin OUG 71/2025, obligă platformele să raporteze tranzacțiile clienților la ANAF. Primul raport, pentru anul 2026, trebuie depus până la 15 martie 2027. Datele investitorilor ajung deci la fisc chiar dacă licențele românești întârzie. Pașii practici sunt descriși în materialul despre cum declari câștigurile din criptomonede la ANAF în 2026.

Presiunea venită de la Bruxelles

Comisia Europeană a deschis împotriva României procedura de infringement INFR(2025)2040, cu o primă scrisoare de punere în întârziere trimisă pe 7 mai 2025. Pe 4 iunie 2026 a urmat o scrisoare suplimentară, despre transpunerea modificărilor aduse prin MiCA Directivei 2013/36/UE și despre regimul sancțiunilor. România a primit două luni pentru răspuns.

Astfel de întârzieri au un cost care se poate calcula. Într-un dosar separat, cel al transpunerii DAC8, guvernul estima în decembrie 2025 penalități zilnice de până la 105.264 de euro, o cifră care arată cât de scump poate ajunge un act normativ amânat.

Când ar putea apărea prima licență crypto emisă de ASF

Prima licență MiCA acordată de ASF nu poate fi așteptată mai devreme de câteva luni după adoptarea ordonanței, chiar dacă guvernul Niculescu ar adopta-o imediat. Proiectul cere un aviz tehnic al Autorității pentru Digitalizarea României asupra sistemelor informatice, înainte ca dosarul să ajungă la ASF. Varianta din aprilie 2026 introduce și un registru național unic al bancomatelor crypto, administrat de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică (ICI București).

La acestea se adaugă termenele din articolul 63 al regulamentului european, adică 25 de zile lucrătoare pentru verificarea completitudinii dosarului și încă 40 pentru evaluarea lui. Semnalul care contează se poate urmări ușor în lista autorităților competente publicată de ESMA, unde rubrica României era încă goală la actualizarea din 17 februarie 2026. Când în dreptul ei va apărea numele ASF, ghișeul se va deschide cu adevărat.

Întrebări frecvente despre licențele crypto MiCA în România

Pot folosi din România un exchange autorizat MiCA în alt stat UE?

Da. O platformă autorizată MiCA într-un stat membru poate oferi servicii în toată Uniunea prin pașaportul european, inclusiv clienților din România. Blocajul de la ASF lovește firmele cu sediul în România, care nu își pot obține licența aici. Accesul utilizatorilor la platformele autorizate în alte țări rămâne neatins.

Înregistrarea la ANAF ca furnizor de monede virtuale ține loc de licență MiCA?

Nu. Registrul fiscal și obligațiile antispălare sunt separate de autorizarea MiCA, pe care în România ar urma să o acorde ASF. O firmă înregistrată doar la nivel național nu are pașaport european și nu apare în registrul ESMA al furnizorilor autorizați.

Cum verific dacă o platformă crypto are licență MiCA?

Caută denumirea exactă a firmei în registrul interimar MiCA, publicat de ESMA pe pagina dedicată regulamentului, și notează statul care a emis autorizația. Numele comercial al aplicației poate diferi de cel al societății care îți păstrează fondurile, așa că verifică în termenii și condițiile platformei cine este operatorul.

Ce se întâmplă cu platformele care nu au obținut autorizarea până la 1 iulie 2026?

ESMA le-a cerut să nu mai atragă clienți și să își închidă activitatea ordonat, de exemplu prin transferul criptoactivelor către un furnizor autorizat. Clienții unei astfel de platforme ar trebui să urmărească anunțurile oficiale și să își mute fondurile din timp.

Datorez impozit pe câștigurile crypto dacă în România nu există platforme autorizate?

Da. Obligația fiscală nu depinde de licența MiCA. Din 2026, câștigurile din criptomonede se impozitează cu 16%, iar platformele raportează tranzacțiile la ANAF prin mecanismul DAC8, primul raport fiind datorat până la 15 martie 2027.

Ce înseamnă CASP în regulamentul MiCA?

CASP vine de la crypto-asset service provider, adică furnizor de servicii de criptoactive. Termenul acoperă firmele care păstrează, schimbă sau tranzacționează criptoactive în numele clienților și care, sub MiCA, au nevoie de autorizare ca să opereze legal în Uniunea Europeană.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

FinanciarulANAF a identificat o pagubă de peste 100 de milioane de lei în dosarul a opt firme și a trimis probele anchetatorilorNews24Proprietarii unor terenuri de la marginea Timișoarei au încă cinci zile, între 18 și 22 noiembrie, să ceară corectarea datelorDolce SportEmma Răducanu este pe lista Marii Britanii la United Cup după accidentarea la tibieGetPonyMotorina s-a scumpit în medie cu 43,45% între octombrie 2025 și octombrie 2026. Benzina a urcat cu 32,91%LylaCum slăbești 5 kilograme fără să te înfometezi, cu mese obișnuite și mișcareRevista IoanaDe ce tușești săptămâni întregi după răceală, ce poți face acasă și când mergi la medic