Prezentatorul TV a publicat imagini și reflecții despre Roșia Montană, subliniind creșterea prețului aurului și dezbaterea dintre exploatare și conservare.
Valoarea aurului a crescut semnificativ în ultimii ani, iar Munții Apuseni ascund o controversă care continuă să împartă România. Dan Negru a readus subiectul în atenție printr-o postare pe Instagram, vorbind despre istorie, cifre și întrebări care rămân fără răspuns.
Cât valorează aurul din Apuseni?
În 2008, un gram de aur valora 20 de euro. Astăzi, același gram a ajuns la peste 100 de euro. „Înainte de criza din 2008, un gram de aur costa 20 de euro. Astăzi costă 104 euro. Munții noștri încă îl poartă! Aurul de aici e o altă dilemă care ne-a împărțit în ultimii ani.”
- Prețul aurului: 20 euro/gram în 2008, 104 euro/gram în 2024.
- Rezerva oficială: 103 tone de aur în România.
- Aur extras de romani: estimat la 400 de tone.
Exploatare sau conservare: dilema continuă
„Uite aurul Apusenilor. Am ajuns din nou pe aici azi și asta e una dintre marile controverse românești: Roșia Montană. Vogonetul ăsta de mină are vreo 100 de ani; unii vor să exploateze aurul de aici, să facă minerit, alții vor să conserve locul, să-l protejeze. E o dilemă care iar ne-a împărțit în două. Asta e Roșia Montană azi. Ce nu prea înțeleg eu e cum, acum 2000 de ani, romanii au reușit să extragă aur fără să distrugă natura, iar tehnologia modernă nu mai poate să facă asta.”
Se estimează că în Apuseni există încă peste 400 de tone de aur și peste 2000 de tone de argint. „Se estimează că aici, în Apuseni, încă mai sunt peste 400 de tone de aur și peste 2.000 de tone de argint. Habar n-am ce e mai bine: să exploatăm sau să păstrăm? Controversa Roșia Montană e unul din cele mai discutate subiecte din ultimii ani, dar de fiecare dată când ajung pe aici îmi dau seama că nu există țări sărace sau țări bogate. Există doar țări bine sau prost conduse.”
O privire asupra trecutului
Istoricul Neagu Djuvara a afirmat că, după cucerirea Daciei, moneda de aur romană a crescut de cinci ori în grosime. Acest lucru arată cât de importantă a fost exploatarea aurului pentru romani. Totuși, nu există dovezi clare că acea perioadă a dus la distrugeri ecologice majore.
Mulți cred că tehnologia modernă ar trebui să permită extragerea aurului fără degradarea mediului. Însă, în practică, părerile sunt împărțite și nu există o soluție simplă.
De ce nu se ajunge la o decizie?
Proiectele de exploatare au fost amânate ani la rând din cauza protestelor și a lipsei unui consens. Ce fac alte state în situații similare?
Canada și Australia, de exemplu, au reglementări stricte pentru mineritul ecologic, dar aceste măsuri cresc costurile. România ar putea urma același model, însă decizia este complicată și implică multe aspecte sociale și economice.
- Proteste împotriva mineritului: 2013-2024.
- Țări cu minerit ecologic: Canada, Australia, Norvegia.
- Costuri pentru exploatare responsabilă: cu 30-50% mai mari.
Ce urmează pentru Roșia Montană?
Deciziile privind viitorul zonei aparțin autorităților, dar presiunile sunt mari din ambele părți. Pe de o parte, aurul ar aduce venituri importante. Pe de altă parte, există riscul de a pierde un patrimoniu natural și cultural unic.
„Roșia Montană e un test pentru maturitatea noastră ca societate”, spune un activist local. Rămâne de văzut cât timp va mai trece până când se va ajunge la o soluție clară.
Cert este că sub munții Apuseni se află o resursă valoroasă, iar întrebarea rămâne dacă va fi exploatată sau va rămâne neatinsă. Dezbaterea continuă și fiecare vizită în zonă aduce noi reflecții despre ce înseamnă bogăția unei țări și cum trebuie gestionată.