Curtea Supremă a Statelor Unite a anulat, printr-o decizie unanimă, verdictul prin care Cox Communications era obligată să plătească 1 miliard de dolari marilor case de discuri pentru piraterie muzicală comisă de utilizatorii săi. Procesul, intentat de giganți precum Universal Music Group, Sony Music Entertainment și Warner Music, a ajuns astfel la un final neașteptat.
Istoricul unui proces de miliarde
Totul a început în 2018. Atunci, cele mai mari case de discuri, alături de zeci de alți deținători de drepturi, au dat în judecată Cox Communications (cea mai mare unitate a companiei private Cox Enterprises și al treilea furnizor de internet din SUA). Motivul? Zeci de mii de notificări privind încălcarea drepturilor de autor pentru melodii celebre, care ar fi fost ignorate. Un an mai târziu, în 2019, casele de discuri au avut câștig de cauză, iar juriul a stabilit o despăgubire record de 1 miliard de dolari.
Numai că, în 2024, Curtea de Apel a celui de-al 4-lea Circuit din Richmond, Virginia, a decis că daunele de 1 miliard de dolari nu erau justificate. A trimis cazul înapoi pentru un nou proces care să stabilească o sumă adecvată. Iar în iunie anul trecut, Curtea Supremă a preluat cazul, audierile având loc în decembrie.
Ce a decis, de fapt, Curtea Supremă
Verdictul a fost clar și a venit din partea judecătorului Clarence Thomas. Stai puțin, cum vine asta? judecătorul a explicat că simpla furnizare a unui serviciu public nu te face complice la infracțiunile comise de unii utilizatori. „Conform precedentelor noastre, o companie nu este responsabilă pentru încălcarea drepturilor de autor doar pentru că furnizează un serviciu publicului larg, știind că acesta va fi folosit de unii pentru a încălca drepturile de autor. În consecință, anulăm decizia”, a scris judecătorul Thomas.
Mai mult, acesta a clarificat și de ce Cox nu poate fi tras la răspundere. „Cox a furnizat servicii de internet abonaților săi, dar nu a intenționat ca acest serviciu să fie folosit pentru a comite încălcări ale drepturilor de autor. A considera Cox responsabil doar pentru că nu a reziliat serviciul de internet pentru conturile care încalcă legea ar extinde răspunderea secundară pentru drepturile de autor dincolo de precedentele noastre.”
Cox Communications: „Nu suntem poliția copyright-ului”
Imediat după decizie, reprezentanții Cox Communications au transmis o declarație oficială. Aceștia au salutat hotărârea, considerând-o o victorie uriașă pentru întreaga industrie de internet.
„Opinia unanimă a Curții Supreme este o victorie decisivă pentru industria de bandă largă și pentru poporul american care depinde de un serviciu de internet fiabil. Această opinie afirmă că furnizorii de servicii de internet nu sunt poliția copyright-ului și nu ar trebui să fie trași la răspundere pentru acțiunile clienților lor – și, după ani de lupte în instanțe, am închis definitiv aspirațiile industriei muzicale de a face evacuări în masă de pe internet”, se arată în comunicat.
Iar declarația continuă: „Furnizorii de servicii de internet asigură infrastructura critică de comunicații pentru milioane de americani. Decizia de astăzi ne permite să ne concentrăm pe obiectivele noastre de a păstra accesul deschis la internet, de a proteja confidențialitatea consumatorilor și de a ne asigura că banda largă rămâne o resursă fiabilă pentru familiile și afacerile din comunitățile pe care le deservim.”
Industria muzicală, profund dezamăgită
De cealaltă parte, reacția a fost, clar, una de dezamăgire totală. Mitch Glazier, președinte și CEO al RIAA (Recording Industry Association of America), a criticat dur decizia. V-ați gândit vreodată ce înseamnă asta, pe bune, pentru artiști?
„Suntem dezamăgiți de decizia Curții de a anula hotărârea unui juriu conform căreia Cox Communications a contribuit la încălcarea pe scară largă a drepturilor de autor, pe baza unor dovezi copleșitoare că firma a facilitat cu bună știință furtul”, a declarat Glazier.
Dar el a subliniat și un aspect important. „Pentru a fi eficientă, legea drepturilor de autor trebuie să protejeze creatorii și piețele de încălcări dăunătoare, iar factorii de decizie politică ar trebui să analizeze cu atenție impactul acestei hotărâri. Decizia Curții este una restrânsă, aplicându-se doar cazurilor de «încălcare contributivă» care implică inculpați precum Cox, care nu copiază, nu găzduiesc, nu distribuie sau nu publică ei înșiși materiale care încalcă drepturile de autor și nici nu controlează sau induc astfel de activități.” Reprezentanții Sony, Warner și Universal nu au oferit încă un punct de vedere.
