Cum recunoști un reality show cu scenariu. Marcajul prevăzut din 7 august 2025 îți indică elementele de regie

Publicat: 24 octombrie 2026, 11:33Actualizat: 24 octombrie 2026, 11:33

Când urmărești un reality show, mesajul „Acest program este o ficțiune” îți semnalează că emisiunea conține elemente de regie. Marcarea acestor programe este prevăzută în Codul de reglementare a conținutului audiovizual intrat în vigoare joi, 7 august 2025. Distincția dintre poveste și reportaj a dus, în cazul „Acces direct”, la sancționarea Antena 1 pentru dezinformarea publicului.

Același Cod prevede și avertismente pentru conținut sensibil, inclusiv „Atenție! Acest material poate afecta dezvoltarea minorilor” și „Informațiile din acest program nu au bază științifică”, potrivit TVR Info.

Mesajul de pe ecran îți arată ce fel de conținut urmărești

Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) a explicat, în comunicatul despre Cod, că obligațiile privesc televiziunea, radioul și serviciile video la cerere. Sunt vizate și serviciile care distribuie conținut prin platforme video, atunci când intră sub jurisdicția României.

Pentru a identifica avertizarea, urmărește formularea afișată. Codul prevede mesaje cu semnificații diferite:

„Acest program este o ficțiune” semnalizează reality show-urile care includ elemente de regie.
„Atenție! Acest material poate afecta dezvoltarea minorilor” avertizează asupra conținutului sensibil pentru copii.
„Informațiile din acest program nu au bază științifică” marchează lipsa fundamentului științific al informațiilor prezentate.

Protecția copiilor include și condiții pentru participarea lor la emisiuni. Codul impune restricții mai severe pentru folosirea imaginilor și declarațiilor minorilor în situații sensibile, precum și limitarea accesului lor la conținut potențial nociv, inclusiv online.

Pentru persoanele cu dizabilități, furnizorii trebuie să introducă treptat modalități de acces precum subtitrarea, interpretarea în limbaj mimico-gestual și audiodescrierea.

Cazul Ioanei Tufaru arată de ce contează eticheta de ficțiune

Potrivit relatării Ziarului de Iași, la 12 februarie 2013, CNA a sancționat Antena 1 cu 20.000 de lei după două ediții ale emisiunii „Acces direct”. Autoritatea a constatat încălcarea dreptului la imagine al Ioanei Tufaru și dezinformarea telespectatorilor: ceea ce fusese oferit publicului ca reportaj era, în aprecierea Consiliului, ficțiune.

Emisiunile analizate fuseseră difuzate pe 4 și 5 februarie 2013. Ioana Tufaru, fiica regretatei cântărețe Anda Călugăreanu, apărea într-un material în care un reporter și Adriana Bahmuțeanu îi dădeau lecții de igienă. După difuzare, autoritatea a primit peste 100 de reclamații.

Cristian Ionescu, managerul redacției care producea „Acces direct”, a explicat în ședința CNA că postul avea o relație contractuală cu Ioana Tufaru, începută în anul anterior. Despre construcția emisiunii, el a declarat: „Aici dezvoltam un scenariu, avem o poveste pe care am dezvoltat-o de anul trecut. Ioana Tufaru a venit catre noi ca un personaj, care se construise deja la o alta televiziune. Am decis sa construim aceasta poveste care are 80% la baza viata ei reala”.

Ioana Tufaru și-a descris aparițiile într-o înregistrare prezentată Consiliului de managerul redacției: „Ceea ce nu stie lumea este ca eu, de fapt, prin aparitiile pe care le am la Antena 1 joc un rol. Toate aparitiile mele au fost pe baza unui scenariu (…)”.

După vizionarea înregistrării, membrii CNA Florin Gabrea, Narcisa Iorga și Cristina Trepcea au considerat că publicul era dezinformat deoarece nu primea informația că urmărește ficțiune.

Răsvan Popescu, membru al Consiliului, a amintit că autoritatea intervenise și anterior în cazul unor reality show-uri false. Potrivit explicației sale, posturile fuseseră obligate să semnaleze ficțiunea pe ecran și să prezinte distribuția la final, fiind vorba despre oameni obișnuiți care interpretau personaje.

Cerințele tehnice discutate în 2013 aparțineau unui proiect

Pe 26 februarie 2013, CNA discuta modificarea Codului audiovizual după ce constatase că unele programe aveau aparența unor reportaje, deși erau ficțiuni. Proiectul viza emisiunile inspirate din viața unor persoane, dar în care erau introduse și situații fictive.

În acel proiect, avertizarea trebuia afișată la începutul și la finalul programului, precum și după întreruperile pentru publicitate. Durata minimă propusă era de 60 de secunde, iar textul trebuia să fie lizibil.

Dimensiunea prevăzută era de minimum 30 de puncte pentru definiție standard (SD), respectiv 60 de puncte pentru înaltă definiție (HD). Aceste valori aparțineau propunerii din 2013; cerința de semnalizare din Codul intrat în vigoare în 2025 are propria ancoră temporală.

Proiectul mai cerea o avertizare înaintea secvențelor șocante, violente sau cu efect emoțional negativ. Mesajul urma să fie static și ușor de citit.

Laura Georgescu, președintele CNA la acel moment, a explicat că votarea întregului proiect urma să fie urmată de 30 de zile de dezbatere publică. Intrarea în vigoare depindea de publicarea în Monitorul Oficial.

Separat, proiectul din octombrie 2026 propune amenzi mai mari

Separat de cerința privind marcajul, Digi24 relatează despre proiectul de hotărâre aflat pe agenda Guvernului vineri, 16 octombrie 2026. Acesta propunea actualizarea sumelor prevăzute la articolele 90 și 91 din Legea audiovizualului nr. 504/2002, în funcție de inflație.

La articolul 90, intervalul de 10.000-200.000 de lei ar urma să devină 22.000-440.000 de lei. Sunt limite propuse pentru categoria respectivă de încălcări, nu o amendă maximă aplicată automat fiecărui caz.

Abaterile enumerate pentru această categorie sunt:

Difuzarea publicității mascate.
Folosirea tehnicilor subliminale în reclame audiovizuale.
Încălcarea dreptului la replică.
Programarea unui film în afara intervalului convenit contractual cu titularii drepturilor de autor.
Transmiterea programelor dincolo de zona autorizată prin licență.
Utilizarea unei licențe de către o persoană diferită de titular.
Retransmiterea programelor fără autorizare.
Furnizarea serviciilor media fără licență sau fără notificarea obligatorie.

Pentru articolul 91, proiectul prevedea înlocuirea intervalului de 5.000-100.000 de lei cu unul de 11.000-220.000 de lei. Acesta privește furnizorii și distribuitorii care încalcă anumite obligații din lege ori deciziile normative ale CNA.

În această procedură, Consiliul transmite întâi o somație: cere corectarea situației într-un termen pe care îl stabilește. Amenda poate interveni dacă obligațiile impuse nu sunt îndeplinite sau dacă abaterea se repetă.

Inflația este justificarea pentru actualizarea sumelor

Nota de fundamentare arată că limitele fuseseră fixate în 2009. După 17 ani fără actualizare, inflația le diminuase valoarea reală.

Documentul invocă Institutul Național de Statistică: pentru intervalul august 2009-august 2026, indicele prețurilor de consum reprezenta 220,17% din valoarea de referință. Aplicarea indicelui la plafonul de 200.000 de lei conducea la 440.340 de lei, în timp ce proiectul propunea un maxim de 440.000 de lei.

Nota de fundamentare explică obiectivul intervenției: „Propunerea de față este justificată de criteriul obiectiv și verificabil, respectiv evoluția indicelui prețurilor de consum în perioada de la ultima actualizare (Legea nr. 333/2009) și până la data de referință avută în vedere de elaborarea proiectului (momentul prezent, anul 2026). Prin raportarea nivelurilor amenzilor la evoluția indicelui inflației se urmărește o actualizare justificată de evoluțiile economice, fără modificarea structurii regimului contravențional și fără instituirea unor noi categorii de sancțiuni. În consecință, intervenția normativă este necesară pentru asigurarea unei corelări între nivelul sancțiunilor contravenționale și condițiile economice actuale, precum și pentru menținerea eficienței mecanismului de sancționare a faptelor contravenționale prevăzute de Legea audiovizualului nr. 504/2002, cu modificările și completările ulterioare”.

Codul stabilește limite și pentru reclamele pe care le vezi

Reglementarea intrată în vigoare în 2025 prevede restricții de orar pentru publicitatea la jocuri de noroc, interzice adresarea acesteia către minori și limitează promovarea agresivă. În cazul suplimentelor alimentare, sunt interzise afirmațiile înșelătoare și prezentarea produselor drept înlocuitori pentru tratamente medicale.