Carbohidraţii – prieteni sau duşmanii dietelor?

Publicat: 20 mai 2015, 19:05Actualizat: 6 iulie 2026, 19:27

Tot mai multe “reţete” de slăbit şi-au dobândit popularitatea promiţând efecte rapide şi eficiente prin eliminarea totală a carbohidraţilor din alimentaţie, însă medicii specialişti avertizează în legătură cu aceste lipsuri din dieta zilnică şi deci din organism.

Adevărul rămâne undeva la mijloc, deoarece pe de o parte, carbohidraţii sunt necesari pentru a asigura organismului energia, indispensabilă mai ales în dietele de slăbire, iar pe de alta, unii dintre aceştia pot fi adevărate „bombe calorice” care duc şi la creşterea glicemiei. Dincolo de rolul esenţial în diete, aceştia au un aport semnificativ şi în menţinerea sănătăţii organismului, tocmai de aceea înselecţia carbohidraţilor incluşi în alimentaţie trebuie să ţinem cont atât de nevoile organismului, cât şi de clasificarea lor.

Carbohidraţii buni versus carbohidraţii răi

“E important de ştiut că aportul zilnic caloric care să provină din carbohidraţi trebuie să fie de 50-60%, mai ales pentru că aceştia constituie sursa principală de energie a organismului şi au un rol esenţial în reglarea tranzitului intestinal” spune dr. Florenţa Creţu, Reprezentant Ropharma. Ţinând cont de compoziţia chimică şi de modul în care acţionează, carbohidraţii se clasifică în carbohidraţi simpli cu asimilare rapidă (sau răi) şi complecşi cu asimilare lentă (buni).

Carbohidraţii complecşi sunt cei mai recomandaţi în alimentaţie, deoarece, deşi se descompun mai greu în organism, asigură o cantitate mai mare de energie. Aceştia pot fi regăsiţi cu succes în cerealele integrale precum orzul, hrişca sau ovăzul, dar şi fructele şi legumele cu un conţinut bogat în amidon: fasolea, lintea şi mazărea. Acest tip de carbohidraţi sunt asimilaţi mai lent de organism, asigurând un aport energetic constant şi pe o perioadă mai lungă de timp. Mai mult, aceştia sunt şi o sursă importantă de fibre, ajutând la menţinerea greutăţii corporale, eliminarea toxinelor şi scăderea nivelului de colesterol.

Prin contrast, “carbohidraţii simpli cresc nivelul glicemic şi produc descărcări mari de insulină în organism, iar dacă se află în cantitate prea mare în organism, excesul este convertit în grăsime. Acest lucru duce mai departe şi la creşterea nivelului de colesterol şi de trigliceride în sânge, sporind riscul bolilor cardiovasculare şi diabetului zaharat tip 2. Acest tip de carbohidraţi se găsesc în special în produsele rafinate, precum făina albă sau orezul decorticat, acestea fiind şi bogate în zaharuri ce favorizează creşterea în greutate”– sustine dr. Florența Crețu, reprezentant Ropharma.

Împărţirea carbohidraţilor în categoria „bun” sau „rău” rămâne totuşi o abordare simplistă, în special în condiţiile în care necesarul zilnic de carbohidati diferă de la o persoană la alta, în funcţie de nivelul de activitate fizică. Astfel, în cazul celor care depun efort fizic mai îndelungat sau au un stil de viaţă mai antrenant, cantitatea de carbohidraţi complecşi necesari este mult mai mare.

În medie, necesarul de carbohidraţi al unei persoane este de 5-6 g/kgcorp/zi, ceea ce înseamnă aproximativ 350-400 g pe zi pentru o persoană de 70 kg. Menţinerea unei alimentaţii echilibrate care să răspundă atât nevoilor energetice, cât şi celor nutriţionale are un rol definitoriu în menţinerea siluetei, dar şi în prevenirea dereglărilor metabolice.

Și pentru că atunci când reușești să ajungi la greutatea dorită, ai vrea să rămâi așa cât mai multă vreme, pentru evitarea instalării efectului yo-yo, poți efectua cure de câte 3 luni cu suplimente alimentare destinate controlului eficient al greutatii.

Foto: Shutterstock