Municipiul Brăila sărbătoreşte, luni, 652 de ani de la atestarea documentară a oraşului (20 ianuarie 1368), printr-o serie de acţiuni culturale organizate de Muzeul Brăilei „Carol I”.
Moderată de managerul Muzeului Brăilei „Carol I”, Ionel Cândea, manifestarea cuprinde lansarea publicaţiei anuale „Brăila 652” şi a cărţilor „Eminescu, Opere I. Poezii/ Cronologii şi simbioze poetice 1866-1876” şi „Eminescu, Opere II. Poezii/ Cronologii şi simbioze poetice 1877-1883”, editor Valentin Coşereanu, apărute sub egida Academiei Române, Fundaţiei Naţionale pentru Ştiinţă şi Artă, Muzeului Naţional al Literaturii Române Bucureşti.
Este programată, de asemenea, lansarea cărţii „Biserica Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril din Brăila”, autor Ionel Cândea, apărută la Editura Istros a Muzeului Brăilei în anul 2019.
Cu această ocazie va fi deschisă expoziţia „Canalul Dunăre-Marea Neagră. Un cimitir programat”, realizată de Centrul Internaţional de Studii asupra Comunismului în colaborare cu Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici din România, Serviciului Judeţean Constanţa al Arhivelor Naţionale şi Fundaţia „Konrad Adenauer”, coordonator Cătălina Mârza, muzeograf secţia „Istorie”.
Menţionat documentar pentru prima dată la 20 ianuarie 1368, într-un Privilegiu acordat negustorilor braşoveni de domnul Ţării Româneşti, Vladislav Vlaicu, numele Brăilei apare în două locuri în respectivul document: „excepta via Braylan” – cu excepţia drumului Brăilei şi „per dictam viam Braylam” – pe amintitul drum al Brăilei.
Fiind port la Dunăre, prin Brăila se exportau mărfuri ale negustorilor braşoveni, pentru care voievodul Vladislav Vlaicu a dat această scutire vamală, document care reprezintă în fapt atestarea documentară a oraşului Brăila.
În secolul al XV-lea, găsim numele Brăilei sub forma Breil, într-o menţiune a Cancelariei voievodului „Tibor din Transilvania”.
O altă formă a numelui este prezentată într-o hartă ce însoţea tratatul Codex Latinus Parisinus – Baradigo, ca fiind „loc deşert în care locuiesc numai pescarii”.
Sursa: News24.ro.
