Rhett Davis lansează Arborescence, un roman speculativ satiric care explorează transformarea oamenilor în copaci ca soluție la crizele ecologice și demografice contemporane. Cartea urmărește povestea lui Bren, un bărbat care asistă la fenomenul global de „arborizare” voluntară, în timp ce partenera sa Caelyn devine expertă în acest domeniu, potrivit The Guardian.
Romanul se desfășoară într-un viitor apropiat în Australia, unde oamenii încep voluntar să se transforme în copaci printr-un proces dureros de înrădăcinare în sol. Fenomenul devine atât de răspândit încât lumea intră într-o eră de reîmpădurire masivă.
Protagoniștii și dinamica relației
Bren, naratorul, lucrează la „The Queue” unde procesează pachete de muncă pentru un manager pe care îl suspectează că este o „inteligență dezîncarnată”. Inițial sceptic față de rapoartele despre transformarea oamenilor în copaci, el este antrenat de partenera sa Caelyn într-o drumeție în pădure.
„Nu sunt sigur că îmi plac pădurile. Nu îmi place deloc partea aceea din Stăpânul Inelelor. E cu adevărat înfricoșătoare”, se plânge Bren în roman. Caelyn, în schimb, este „bună la a fi bună la lucruri” și își părăsește jobul de la grădinărie pentru a începe un doctorat despre fenomenul de transformare.
Cercetarea științifică și impactul global
Caelyn devine o academiciană renumită care călătorește prin lume susținând că umanitatea ar trebui să permită oamenilor să se „arborescă” dacă aceasta este alegerea lor. Argumentele sale câștigă teren în contextul provocărilor legate de sustenabilitatea ecologică și îngrijirea unei populații îmbătrânite.
Conceptul de arborizare voluntară este prezentat ca o soluție provocatoare în tradiția „A Modest Proposal” din 1729 a lui Jonathan Swift. Scriitorul irlandez propunea ironic ca săracii irlandezi să își vândă copiii ca hrană pentru bogați ca răspuns la foamete.
Structura narativă și stilul literar
Romanul este scris în secțiuni scurte, unele având doar o singură linie. „Sunt prea multe moduri în care putem pretinde că nu suntem aici”, exemplifică stilul concis al autorului. Scrierea este rapidă și atentă, cu un ton ușor dezorientant și apropiat de punch-line.
Descrierile unor episoade dintr-un program TV fictiv numit „Voidstar” punctează romanul. Personajul Voidstar apare în diverse forme – „un copil mic fără față”, „o răsadă într-un oraș futurist și elegant” sau „cel mai blând haos”.
Teme și motivații profunde
Una dintre puținele indicii despre motivațiile profunde ale personajelor vine când Bren reflectează asupra genului său. „Ca partener heterosexual masculin al unei femei heterosexuale în prima jumătate a secolului XXI, ar trebui să pot să îi susțin visul și să renunț la propriile visuri”, meditează el, „dar ceva despre asta rămâne greu de înghițit”.
Romanul explorează stările familiare de căutare a sufletului ecologic occidental – cinism și optimism, dinamism și epuizare, nostalgie și doliu. Cu toate acestea, criticii consideră că se simte izolat de criza ecologică reală, în ciuda temei sale.
Context editorial și disponibilitate
Arborescence este publicată de editura Fleet la prețul de 16,99 lire sterline. Cartea face parte din categoria „econovelelor” – romane care abordează teme de mediu și sustenabilitate prin prisma ficțiunii speculative.
Lumea din afara Australiei viitorului apropiat este schițată vag, completată cu referințe la ONU și experți care fac declarații despre „cea mai mare schimbare economică care afectează lumea în acest secol”.





