Mick Jagger, legendarul solist The Rolling Stones, a fentat moartea nu o dată, ci de două ori. Detalii incredibile ies la iveală despre o supradoză de heroină din 1976 și o altercație violentă cu un coleg de trupă care aproape l-a aruncat pe geam, într-un canal din Amsterdam.
Supradoza de heroină din New York
Incidentul șocant a avut loc în 1976. Solistul i-a făcut o vizită nocturnă producătorului Marshall Chess în apartamentul său din New York, de pe East 69th Street, în căutare de droguri. Deși Chess încerca să renunțe la stupefiante la acea vreme, a sărit în limuzina lui Jagger și l-a dus la un „dealer de heroină budist, pe care îl știa și care era la dispoziția dependenților din New York douăzeci și patru de ore pe zi”.
Chess povestește că el și Jagger „au împărțit un gram mic de heroină”. Zece minute mai târziu, Jagger „s-a prăbușit pe podea”.
Panica era totală.
„Mick era inconștient”, se arată în noua biografie a trupei. „Chess a încercat să-l ridice, chiar i-a dat câteva palme, dar – nimic”. La scurt timp, buzele lui Jagger „au început să se albăstrească”. Producătorul a realizat grozăvia situației. „Nu știam ce altceva să fac”, și-a amintit Chess. „Eram panicat. Mick Jagger o să moară în apartamentul meu nenorocit.”
Salvarea in extremis
Disperat, Chess a sunat la ambulanță. Imediat după, l-a chemat și pe Ahmet Ertegun, fostul președinte al Atlantic Records. Acesta a sosit la scurt timp, însoțit de actrița Faye Dunaway. Ea era căsătorită la acea vreme cu Peter Wolf, solistul trupei J. Geils Band, care avea contract cu Atlantic Records. Dar cum să gestionezi un asemenea scandal mediatic? Ei bine, Dunaway a sunat un prieten, președintele spitalului Lenox Hill din apropiere, „care a aranjat o cameră unde să-l poată ascunde pe Mick pentru a nu exista publicitate”.
Până la sosirea medicilor, Chess i-a făcut respirație gură la gură. Iar paramedicii i-au administrat oxigen, „moment în care a început să respire din nou”.
Pumnul de la Charlie Watts
A doua oară când solistul a scăpat ca prin urechile acului a fost o situație ceva mai… colorată. În 1984, trupa s-a reunit în Amsterdam pentru a discuta despre viitorul ei și pentru a aplana niște conflicte mai vechi. Într-o noapte, Jagger și Keith Richards au ieșit la băut și s-au întors la hotel în jur de cinci dimineața.
Jagger a pus mâna pe telefon, a sunat în camera toboșarului Charlie Watts și a urlat: „Unde e toboșarul meu?”.
Numai că Watts nu a gustat deloc aroganța. Douăzeci de minute mai târziu, toboșarul, îmbrăcat impecabil într-un costum Savile Row, a apărut la ușa lui Jagger. Fără să spună o vorbă, l-a apucat pe Jagger de guler, a strigat: „Să nu-mi mai spui niciodată toboșarul tău!” și „apoi i-a tras un pumn direct în maxilar”.
Aruncat peste o masă, spre canal
Keith Richards a povestit scena ca un martor direct. El și-a amintit cum l-a văzut pe Jagger căzând „cu spatele pe o farfurie cu somon afumat” și alunecând „periculos peste o masă spre o fereastră deschisă și spre canalul de dedesubt”. Pe bune, rock’n’roll în stare pură.
Richards a fost cel care a intervenit salvator. „Pur și simplu i-am prins piciorul și l-am salvat să nu cadă”, a declarat chitaristul.
Un purtător de cuvânt al lui Mick Jagger nu a răspuns solicitării de a comenta aceste dezvăluiri.
