Sunt zile în calendar care par încărcate. Pur și simplu dense. 29 ianuarie este o astfel de zi. E data de naștere a uneia dintre cele mai iubite actrițe de la noi, Oana Pellea, dar și momentul în care lumea a văzut pentru prima oară un automobil. Adevărul scria despre cum această zi a adus nașteri de geniu și invenții ce au rescris istoria, dar și premiere sumbre, cum a fost primul bombardament aerian asupra Parisului.
O zi plină de contraste. A dat lumii un dramaturg ca Anton Cehov și o legendă TV ca Oprah Winfrey. Dar tot ea a adus teroarea din cer. O simplă privire asupra evenimentelor de pe 29 ianuarie arată o încrengătură complicată de destine și momente care au definit epoci.
Oana Pellea: Destinul schimbat de un hohot de râs
Fiica lui Amza Pellea? Nici nu voia să audă de teatru. Deloc. Își petrecuse copilăria dormind prin cabinele de la Comedie, sătulă de mirosul de fard de pe obrazul tatălui ei. Avea un alt vis. Unul tăcut, îndepărtat. Voia să fie astronom. Să calculeze distanțe între stele. Soarta, însă, avea cu totul alte planuri pentru ea.
O scenă improvizată la un spectacol de liceu i-a schimbat viața. Atât a fost nevoie. „S-a râs… Și a fost atât de neașteptat, atât de ciudat, mi-a plăcut atât de tare sentimentul de a primi această reacție… A fost o senzație atât de plăcută! Și am știut”, a povestit ea într-un interviu. Acel hohot de râs a fost drogul. A deturnat-o de la stelele de pe cer spre cele de pe scenă. Dar o parte din ea a rămas cu ochii în sus: „Eu tot mă uit la stele. Undeva, o parte din Oana Pellea suferă că n-a făcut Astronomie”.
Mult mai târziu a aflat povestea dură a familiei. Persecutată de comuniști. Bunici și străbunici care au plătit scump pentru o „origine nesănătoasă”. Una dintre străbunici a murit chiar în închisoare.
Giganții televiziunii și ai literaturii, născuți sub același semn
29 ianuarie 1860. Se năștea Anton Cehov. Era medic, un rus atât de modest încât n-ar fi visat niciodată că piesele lui vor umple teatrele din toată lumea, la un secol după moartea sa. De la „Livada de vișini” la „Trei surori”, scrierile sale au fost o sursă de inspirație pentru generații întregi de regizori români, de la Lucian Pintilie la Andrei Șerban.
Aproape un secol mai târziu, în 1926, se năștea un alt vizionar, dar al micului ecran: Tudor Vornicu. Un jurnalist complet. A fost corespondent la Paris pentru AGERPRES, crainic sportiv și, în cele din urmă, omul care a sculptat divertismentul la Televiziunea Română. Emisiuni ca „De la A la… Infinit” sau „Album duminical” au rămas în memoria tuturor, la fel ca rolul său de fondator al Festivalului „Cerbul de Aur”.
Aceeași zi, 29 ianuarie, a adus pe lume și două fenomene media: Oprah Winfrey (1954), femeia care a ridicat un talk-show la rang de imperiu global, devenind una dintre cele mai influente persoane din lume, și Florin Călinescu (1956), actorul și omul de televiziune care a zguduit peisajul media românesc cu emisiuni ca „Chestiunea Zilei”.
Vocile care s-au stins și cele care dăinuie
Data de 29 ianuarie e legată și de muzică. De destine luminoase și de tragedii. 1974. Anul nașterii Mălinei Olinescu. A explodat odată cu „Școala Vedetelor”. A ajuns la Eurovision în 1998 cu piesa „Eu cred”. Apoi, brusc, totul s-a oprit. Ușile s-au închis. Pe 12 decembrie 2011, la numai 37 de ani, și-a luat viața. A lăsat în urmă un mister. Și întrebări fără răspuns.
Tot pe 29 ianuarie s-a născut și Carmen Rădulescu (1964), o voce de aur a muzicii ușoare, cu șlagăre pe care le știm și azi, ca „Fericirea are ochii tăi”. Spre finalul vieții, aceeași dată a marcat și plecarea unui gigant. Pe 29 ianuarie 2006, marele tenor Ludovic Spiess a murit în urma unui infarct în timpul unei partide de vânătoare, lăsând în urmă o carieră fabuloasă pe cele mai mari scene ale lumii, unde a cântat sub bagheta unor monștri sacri ca Herbert von Karajan și Leonard Bernstein.
Ziua contrastelor: Mașina lui Benz și teroarea Zeppelin
Ironia sorții? Tot pe 29 ianuarie, istoria a înregistrat două momente tehnologice cu efecte total opuse. Să mergem în 1886. Inginerul german Karl Benz primea patentul pentru primul automobil modern. Construcția lui ciudată, pe trei roți, numită Motorwagen, scotea un „zgomot infernal și un nor gros de fum urât mirositor”. Atingea o viteză „amețitoare” de 16 km/h. Și a schimbat transportul pentru totdeauna.
Salt 30 de ani mai târziu, în 1916. O altă invenție germană aducea groază. Primul Război Mondial era în toi. Germania lansa primul bombardament aerian cu aparate Zeppelin asupra Parisului. Se năștea un nou tip de război. Unul care ucidea din cer. Progres și distrugere, născute în aceeași zi. O ironie a istoriei, nu?
