Micii prădători, cei mai afectaţi de conversia habitatelor naturale

0

Micii prădători, precum păianjenii şi buburuzele, sunt cei mai afectaţi atunci când habitatele lor naturale sunt transformate pentru dezvoltarea de terenuri agricole şi infrastructuri urbane, sugerează un studiu recent, realizat în Marea Britanie şi citat marţi de Press Association.

Un studiu la nivel internaţional asupra impactului pe care utilizarea terenurilor de către oameni îl are asupra diferitelor grupuri de animale a conchis că prădătorii, în special nevertebratele mici, au cel mai mult de suferit atunci când habitatele lor naturale sunt transformate în terenuri agricole sau în localităţi.

De asemenea, afectate în mod disproporţionat sunt şi ectotermele mici (vieţuitoare cu sânge rece, cum ar fi nevertebrate, reptile şi amfibieni), endotermele mari (mamifere şi păsări) şi fungivorele (animale care mănâncă ciuperci).

Au fost observate reduceri de 25 – 50 procente în abundenţa acestora în comparaţie cu habitatele naturale care au supravieţuit intervenţiei umane.

Cercetătorii au analizat peste un milion de date privind abundenţa animalelor în regiuni care au variat de la pădure primară la terenuri agricole utilizate intensiv şi localităţi. Datele au privit peste 25.000 de specii din 80 de ţări, grupate în funcţie de mărime, indiferent cu ce se hrăneau şi dacă aveau sânge cald sau rece. Speciile analizate au variat de la acarianul de muşchi la elefantul african.

”În mod normal, când ne gândim la prădători, ne vin în minte animale mari, precum leii sau tigrii. Aceşti prădători mari nu au înregistrat un declin atât de accentuat pe cum ne-am aşteptat în urma pierderii habitatului, ceea ce credem că ar putea fi explicat prin faptul că ei fuseseră deja afectaţi de acţiunile din trecut ale omului (cum ar fi vânătoarea). La prădătorii mici – cum ar fi păianjenii şi buburuzele – am descoperit cel mai mare declin”, a explicat autorul principal al studiului, Tim Newbold, de la University College London.

Potrivit cercetării, publicate în jurnalul Functional Ecology, rezultatele indică faptul că ecosistemele lumii trec printr-o restructurare, cu pierderi disproporţionate la vârful lanţului trofic. ”Cunoaştem că diferite tipuri de animale joacă roluri importante în mediul înconjurător – de exemplu, prădătorii controlează populaţiile altor animale. Dacă unele tipuri de animale înregistrează un declin mare atunci când pierd habitate naturale, atunci acestea nu vor mai îndeplini astfel de roluri importante”, a adăugat specialistul.

Conversia terenurilor pentru uz uman este asociată cu eliminarea unor cantităţi mari de biomasă – de obicei pentru a crea spaţiu pentru creşterea animalelor şi culturi.

Studiul face parte din proiectul ”Predicts”, care explorează modul în care biodiversitatea răspunde presiunii umane.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata