# De ce unele persoane cred că au o problemă cu inima când trec prin primul atac de panică

> Pentru cineva care trece pentru prima dată printr-un atac de panică, această convingere nu este exagerare, ci reacția firească la un set de simptome fizice extrem de intense, care seamănă izbitor c...

Publicat: 29 septembrie 2026, 09:01 · Autor: Marius Florin · Categorie: [Health & Beauty](https://bravonet.ro/stiri/health-beauty/index.html.md) · Pagina web: https://bravonet.ro/de-ce-unele-persoane-cred-ca-au-o-problema-cu-inima-cand-trec-prin-primul-atac-de-panica/ · Publicație: BRAVOnet

![](https://bravonet.ro/wp-content/uploads/2026/09/1790609909-mp6g-1024x683.jpeg)

***Pentru cineva care trece pentru prima dată printr-un atac de panică, această convingere nu este exagerare, ci reacția firească la un set de simptome fizice extrem de intense, care seamănă izbitor cu cele ale unei urgențe iminente.***

Atât atacul de panică, dar și un eveniment cardiac declanșează, prin mecanisme diferite, aceleași manifestări fizice: durere sau presiune în piept, palpitații, transpirație, amețeală și senzație de lipsă de aer. Diferența nu ține de intensitatea resimțită de pacient, care poate fi la fel de copleșitoare în ambele cazuri, ci de mecanismul din spate. În atacul de panică, aceste simptome sunt rezultatul unei descărcări masive de adrenalină, care pregătește organismul pentru luptă în absența unui pericol real, nu semnul unei probleme la nivelul inimii. Există totuși repere care pot ajuta la diferențiere, deși nu înlocuiesc niciodată o evaluare medicală de urgență atunci când apare durere severă în piept. Simptomele unui atac de panică apar brusc și ating un vârf de intensitate în câteva minute, ameliorându-se, de regulă, în 20-30 de minute, adesea mai repede dacă persoana reușește să se calmeze. Simptomele unui eveniment cardiac tind să se instaleze treptat și să se agraveze sau să persiste în timp, fără să cedeze la tehnici de relaxare. Durerea cardiacă se poate extinde și către braț, spate, maxilar sau stomac, un tipar mai puțin tipic pentru atacul de panică, unde durerea rămâne, de regulă, localizată în zona toracelui. O evaluare medicală rămâne întotdeauna primul pas necesar atunci când apar simptome de acest tip, pentru a exclude o cauză cardiacă reală. Dacă investigațiile ies în limite normale și episoadele se repetă, vezi [mai multe informații aici](https://clinica-hope.ro/anxietate/simptomele-anxietatii/) despre gama largă de simptome fizice pe care anxietatea le poate genera. Acestea te pot ajuta la înțelegerea faptului că teama de infarct, oricât de reală ar părea în momentul respectiv, poate fi ea însăși un simptom al unei tulburări de panică, nu dovada unei boli de inimă nedescoperite.

Confuzia este atât de răspândită, încât devine o problemă reală de sănătate publică, nu doar o experiență izolată. Un [studiu](https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC3808760/) realizat în secții de urgență arată că anxietatea de tip panică este cea mai prevalentă afecțiune asociată cu durerile toracice inexplicabile, dar peste 92% dintre aceste cazuri rămân nediagnosticate corect la momentul externării, pacienții plecând acasă fără să știe ce anume au avut, doar cu asigurarea că inima e bine. Fără o explicație clară, mulți oameni continuă să creadă că suferă de o problemă cardiacă nedescoperită încă, ajungând să repete investigații costisitoare sau să evite activități fizice de teamă că le-ar putea declanșa un nou „atac de cord”. Cercul se poate perpetua ani buni, cu vizite repetate la urgențe, fără ca teama de fond, anxietatea propriu-zisă, să fie vreodată adresată direct printr-un tratament potrivit.