# Cine primește banii din muzica unui artist după moarte și cum îi poate încasa familia

> Banii din muzica unui artist nu revin automat familiei. Contează drepturile deținute, contractele și actele de moștenire.

Publicat: 7 noiembrie 2026, 17:00 · Actualizat: 7 noiembrie 2026, 01:58 · Autor: Denisa Enache · Categorie: [Showbiz](https://bravonet.ro/stiri/showbiz/index.html.md) · Pagina web: https://bravonet.ro/cine-primeste-banii-din-muzica-unui-artist-dupa-moarte-si-cum-ii-poate-incasa-familia/ · Publicație: BRAVOnet

![Un detaliu în prim-plan cu două ace de pick-up care se sprijină pe un disc de vinil în rotație, într-o fotogra](https://bravonet.ro/wp-content/uploads/2026/11/cine-primeste-banii-din-muzica-unui-artist-dupa-moarte-si-1024x410.jpg)

După moartea unui artist, banii din muzica lui ajung la cei care dețin drepturile asupra cântecului, interpretării sau înregistrării: moștenitori, persoane desemnate prin testament ori titulari stabiliți prin contract. Familia nu primește automat toate încasările, iar partea fiecărui moștenitor se stabilește la succesiune.

În România, moștenirea trebuie acceptată în cel mult un an de la deces. Certificatul de moștenitor arată apoi cine poate cere plățile și în ce cotă; contractele artistului arată ce drepturi îi mai aparțineau.

## Averea și drepturile asupra muzicii se împart diferit

Bunurile, banii, datoriile și drepturile rămase în patrimoniul artistului intră în succesiune. Notarul stabilește moștenitorii și cotele lor din actele de familie, testament și celelalte dovezi. Prin testament, artistul poate lăsa drepturi și [cuiva din afara familiei](https://bravonet.ro/oliver-tree-si-a-exclus-familia-din-mostenire-cine-castiga-din-averea-artis/), dar nu poate încălca partea protejată prin lege pentru soț, copii sau părinții care au acest drept, numită rezervă succesorală.

Legea nr. 8/1996 permite moștenirea drepturilor care aduc venituri din opere. Dreptul de a fi recunoscut ca autor și cel de a apăra opera împotriva schimbărilor care o afectează nu se vând. După deces, moștenitorii le pot exercita fără limită de timp.

## O piesă poate aduce bani mai multor titulari

Compozitorul și textierul au drepturi asupra cântecului. Interpretul are drepturi asupra prestației sale, iar producătorul asupra înregistrării, numită și „master”. Dacă artistul doar a cântat o piesă scrisă de altcineva, moștenitorii lui nu primesc prin aceasta și drepturile compozitorului.

Un contract poate schimba cine exploatează fiecare drept. Contractul prin care artistul cedează drepturi trebuie să arate ce transmite, cum poate fi folosită muzica, pentru cât timp, pe ce întindere și ce plată primește. Moartea artistului nu aduce automat familiei drepturile asupra unei înregistrări cedate anterior unei case de discuri.

În 2010, Sony Music a anunțat un acord cu administratorii succesiunii lui Michael Jackson privind înregistrările artistului. Exemplul arată că succesiunea și compania discografică pot avea roluri diferite; acordul nu stabilește cum se împart drepturile în România.

## Ascultările pe internet nu au un preț fix

Spotify nu plătește o sumă fixă pentru fiecare ascultare. Platforma calculează ponderea ascultărilor unei piese în fiecare piață și plătește titularii drepturilor asupra compoziției și înregistrării. Banii ajung apoi la artist sau la moștenitori prin casa de discuri, distribuitor, editor ori organismul care colectează drepturile, după contractele fiecăruia.

Nu există un procent unic al familiei din fiecare ascultare. Pentru a afla cine trebuie să plătească, moștenitorul are de identificat piesa, înregistrarea folosită, dreptul deținut de artist și contractul prin care era administrat acel drept.

## Cât timp continuă plățile în România

Potrivit art. 25 și 32 din Legea nr. 8/1996, drepturile care aduc bani din opera unui autor durează 70 de ani după moartea lui, calculați de la 1 ianuarie din anul următor. Pentru un cântec cu text, art. 27 leagă termenul de moartea ultimului supraviețuitor dintre compozitor și textier.

Interpretul și producătorul înregistrării au drepturi separate. În condițiile prevăzute de lege pentru publicarea sau comunicarea legală a înregistrării, aceste drepturi pot dura 70 de ani. Termenul lor nu se calculează automat de la moartea cântărețului.

## Drumul de la deces la prima plată

Pentru notar se pregătesc certificatul de deces, actele de identitate și de stare civilă, testamentul dacă există, datele celorlalți posibili moștenitori și informațiile despre bunuri, drepturi și datorii. Contractele muzicale și datele pieselor ajută apoi la identificarea celor care fac plățile.

1. Se deschide dosarul la notar și se declară acceptarea sau renunțarea la moștenire. Termenul este de un an de la deces.
2. Notarul îi cheamă pe cei îndreptățiți și stabilește moștenitorii, bunurile, drepturile și cotele.
3. După încheierea procedurii, notarul eliberează certificatul de moștenitor.
4. Pentru fiecare piesă și înregistrare se verifică dacă artistul era autor, interpret sau titular al înregistrării și cine administra dreptul.
5. Certificatul se prezintă organismului de colectare, editorului, casei de discuri ori distribuitorului care face plata pentru dreptul respectiv.

Dacă succesiunea nu este încheiată în doi ani de la deces, moștenitorii pot datora, în principiu, un impozit de 1% din valoarea moștenirii. Acesta este diferit de impozitul pe veniturile plătite ulterior din muzică.

## Unde se verifică fiecare drept

- La notar: [cine moștenește, în ce cotă](https://bravonet.ro/familia-spune-ca-este-in-sfarsit-acasa-dar-intrebarea-ramane-cine-primeste/) și ce drepturi au rămas în patrimoniul artistului.
- La UCMR-ADA: piesele compuse sau scrise de artist, mandatul de administrare și țările acoperite. Plata depinde de folosirea piesei, de plata făcută de utilizator și de identificarea ei în lista transmisă organismului.
- La CREDIDAM: remunerațiile legate de interpretare și procedura sa pentru titularii decedați.
- La editor: contractul pentru compoziție, drepturile administrate și plățile datorate moștenitorilor.
- La casa de discuri sau distribuitor: titularul înregistrării, contractul artistului și persoana către care se fac plățile.

Un organism de colectare poate acorda licențe, încasa și împărți bani pentru titulari, fără să devină proprietarul drepturilor doar pentru că le administrează. Drepturile date în gestiune colectivă nu pot fi colectate în paralel direct de moștenitor.

## Cât rămâne dintr-o plată de 10.000 de lei

Un exemplu: artistul a compus și a interpretat o piesă, dar a cedat drepturile asupra înregistrării. Moștenitorul poate încasa venituri din compoziție și, dacă există plăți datorate interpretului, din interpretare. Nu poate încasa doar pe baza moștenirii veniturile înregistrării deținute de alt titular. Sumele pentru fiecare drept depind de folosirea piesei și de contracte.

Să presupunem că moștenitorului i se cuvine o plată brută de 10.000 de lei din drepturi și că, în acest exemplu, 1.000 de lei revin organismului care le administrează. Venitul net este de 9.000 de lei. Conform art. 72 din Codul fiscal, impozitul este 10% din venitul net, adică 900 de lei; după această reținere rămân 8.100 de lei.

Pentru drepturile exploatate de moștenitori nu se scade automat cota de 40% folosită la alte venituri din drepturi intelectuale. Impozitul pe venit reținut la plată este final. Exemplul nu include eventualele contribuții sociale, care depind de tipul veniturilor, de totalul anual și de situația persoanei.

## Portretul și veniturile din alte țări au reguli proprii

Pentru folosirea unui portret după moartea persoanei reprezentate, legea cere, cu excepțiile ei, acordul succesorilor timp de 20 de ani. Regula nu le dă, prin ea însăși, control fără limită asupra oricărei folosiri a numelui, vocii sau imaginii artistului.

O piesă folosită în străinătate poate aduce bani prin organismul care reprezintă titularul în țara respectivă. UCMR-ADA are acorduri cu organisme din alte țări, dar un mandat limitat la România poate împiedica încasarea prin această cale. Moștenitorul trebuie să verifice ce țări acoperă mandatul și cine administrează acolo piesa sau înregistrarea.

Dacă lipsește o plată, cererea merge mai întâi la organismul sau compania care administrează dreptul, cu datele piesei, perioada folosirii și actele de moștenire. Pentru felul în care funcționează un organism de colectare poate fi sesizat Oficiul Român pentru Drepturile de Autor.

## Întrebări frecvente

### Ce se întâmplă dacă artistul nu are moștenitori?

Exercitarea drepturilor revine organismului de colectare mandatat de artist în timpul vieții sau celui indicat de lege pentru domeniul respectiv.

### Un moștenitor aflat în străinătate trebuie să vină în România?

Nu neapărat. Poate da la consulat declarația de acceptare ori renunțare și o procură pentru persoana care îl reprezintă la succesiune.

### Când împarte UCMR-ADA banii colectați?

Organismul spune că repartizează remunerațiile în cel mult șase luni de la colectare, dacă folosirea piesei poate fi identificată.

### Cine decide dacă moștenitorii nu se înțeleg?

Notarul suspendă procedura când lipsește acordul. Cei implicați pot cere instanței să le stabilească drepturile.

### Ce poate face cineva care se consideră nedreptățit prin certificatul de moștenitor?

Poate cere instanței anularea certificatului și stabilirea drepturilor sale.

**Surse verificate la 7 noiembrie 2026:** Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor; Codul civil; Codul fiscal; Uniunea Națională a Notarilor Publici din România; UCMR-ADA; CREDIDAM; Oficiul Român pentru Drepturile de Autor; Spotify for Artists; YouTube Help; comunicatul Sony Music din 16 martie 2010.